Ani la rând am pribegit, fericirea mi-a lipsit;
Ce dureri, ce chin am suferit.
Clipe lungi de aşteptări, nopţi trăite în disperări…
Ochii în plâns privind spre alte zări!
/:Noaptea a trecut prin viaţa mea,
Zorii s-au ivit acum: da.
Soarele divin m-a luminat,
Toată viaţa mi-a schimbat!  :/
/: Viaţa mea e condusă chiar de mâna Sa:
Ce frumos, ce sublim, cer senin!  :/
Ani la rând am risipit, doar cu visuri am trăit;
Sufletu-mi plângea necontenit!
Îmi doream să pot simţi bucuria de-a trăi…
S-o găsesc în fiecare zi!