1. Când cobor în înserări să m-ascund în triste zări
Mă alină-n drumul meu, raza păcii-n ceasul greu.
Chiar prin munți de-aș înnopta și acol' privirea Ta, blând mă veghează
Peste țărmuri de-aș fugi, cer de cântec îmi va fi iubirea Ta!

R: La dureri pui hotar, peste lacrimi zâmbet iar
Mă-nconjori cu-al îndurării Tale Har
În suspin 'mi-ești alin, peste răni balsam divin
Tu mă cercetezi de-aproape, îmi ești Domn, Ție mă-nchin.

2. Cum se stinge-n cer o stea, de va trece viața mea
Voi fi rază-n străluciri, peste plai de nemuriri.
Chiar de trec prin nopți de dor, Tu-mi ești Soare lucitor ce-apus nu are
Din mormânt spre necuprins, boldul morții l-ai învins cu jertfa Ta!

C: Unde voi fugi departe de-a Ta față?
Unde voi pleca să m-ascund de Duhul Tău?
În noapte strălucești în lumină
Pe toate pe pământ, le-a creat Duhul Tău!
Tu mă cercetezi de-aproape
Îmi ești Domn, Ție mă-nchin!