1. După noapte vine zi, după nori iar cer senin
Curcubeul zarea-nseninează,
După lacrimi, mângâieri, după iarnă primăveri
Floarea albă câmpu-nmiresmează!

B: Și dacă soarele nu va mai luci,
Și dacă stelele de sus se vor risipi...

R: /:În inima mea Lumină va fi,
Iubirea eternă va străluci...
Va străluci noapte și zi! :/

2. Dacă vântul bate iar peste munții de cleștar,
Stânca vieții mele-i neclintită.
Bată vântul cât o vrea, Stânca mea e Dragostea
Ce rămâne-n veci nebiruită!

3. Peste văile din munți uneori sunt rupte punți
Dar Iubirea pașii mi-i veghează
Chiar furtuna de-ar veni pe cărarea inimii
Steaua-albastră noaptea-mi luminează!