1. Cine a trecut slava bolților?
Voci de Heruvimi răsunau în cor
Și tot cerul picura vers de Osana
Ridicați-vă capul porților ca să intre-n cer Domnul domnilor
Cel de Tatăl așteptat să se-ntoarcă și să fie Împărat

R1: Nu mai plâng în nevoi, de dureri nu mă tem
Chiar prin foc de-aș trece, știu că vine când Îl chem
Și-n nevoi suntem doi, mă alină-n suspin
Prieten cu Împaratul, eu, un peregrin

2. Pregatiți de drum ‘l-așteptăm pe nori
Să călătorim unde ne-a fost dor
Noi spre porți vom alerga, cu îngeri vom cânta
Ridicați-vă capul porților ca să intre-n cer Domnul domnilor
Se întoarce în palat Împăratul însoțit de-al Său regat

R2: Am uitat să mai plâng, nici nu știu să oftez
În cetatea slavei tot ce știu e să-L urmez
Am uitat cum să plang, nici nu știu să suspin
În cetatea slavei nu mai sunt un peregrin
Căci Împăratul e prietenul meu.