Câinii între ei se mușcă, își arată colții mari.
Să n-aveți ca ei, în vorbe, colții ascuțiți și tari.
Dumnezeu ne-a pus, ca mieii, pe pământ, smeriți și blânzi,
să-mpărțim cu dărnicie pâinea păcii la flămânzi.
Căci afară vor fi câinii. Ei în ceruri nu pătrund.
Cei cu colți sunt duși cu toții în adâncul fără fund.
Ce frumos e adevărul scris în veșnicul Cuvânt!
Să-l primim, copii, în viață, și să-l spunem pe pământ!