1. Pe Crucea din Dealul Iubirii,
Pe culmea lipsită de flori,
Se stinge Făclia Iubirii
Privind spre albastrele zări.
/: Te plânge izvorul din vale
Și raza de soare-n amurg,
Se scutură florile-n cale
Și stelele toate se-ascund. :/

2. Ce mulți au aflat în iubirea-I
Izvorul de dulci mângâieri,
Dar astăzi privind de pe cruce
Îi caută, și nu-s nicăieri.
/: Doar mama aleargă la cruce,
Privește spre cer suspinând…
În locu-I să rabde s-ar duce,
Pe lemnul de groază murind. :/

3. Iar ochii ce-au plâns în grădină
Se-ndreaptă spre cer rugători,
Spre Cel ce durerile-alină
Se roagă al meu Salvator:
/: „Părinte-al iubirii sublime,
O, iartă cumplitul păcat,
Al Meu Duh se-nalță spre Tine,
O, iartă-i, că nu știu ce fac!” :/