1. Mă aflu'n mijlocul mulțimii
În locul unde nu cresc flori
Și cât de greu găsesc străinii
Ce pe Pământ sunt călători.
Mi-e dor s-aud credința vie
Rostita prin cuvântul lor
Mi-e dor de cer, de veșnicie
Mi-e dor de-al meu Mântuitor.

R: Ce trece viața, trece clipa,
Când poți să plângi la pieptul Lui;
Pe drum vei întâlni risipa
Și-a lumii bogăție'n scrum.

2. Și ce curaj aveau aceștia
Ce-au pribegit pe-un drum pustiu,
Au răspândit în lume vestea
Ca împăratul lor e viu.
Au părăsit lumea, păcatul,
Au mers cu-al Domnului popor;
Cu lacrimi au udat pământul
Și-au suferit pentru Cristos.

3. Au fost uciși, loviți cu pietre,
Au fost bătuți si chinuiți.
Prin munți, prin crăpături, prin peșteri,
Lipsiți de toate, prigoniți.
Cântau când erau prinși în lanțuri
Și se rugau prin Duhul Sfânt.
Creștine, cum trăim noi astăzi?
Isus Cristos vine curând!