1. Învaţă-mă să-nfăptuiesc,
o, Doamne, voia Ta mereu,
să nu pot altfel să trăiesc,
de-ar fi să piară trupul meu!

R: Voia Ta, voia Ta,
Doamne-n veci voia Ta
să mă umple deplin
pentru Tine! Amin.

2. Căci voia Ta e tot ce-i bun
și azi, şi mâine, şi în veac,
Ajută-mi ei să mă supun,
să pot să-Ţi fiu oricând pe plac!

3. Tu ai, prin Duhul Tău Cel Sfânt,
nebănuite, sfinte căi,
să mă înveţi, pe-acest pământ,
voinţa Ta şi paşii Tăi!

4. Aceasta-i rugăciunea mea.
Spre Tine necurmat o-ndrept.
Şi-n orice-mprejurare grea,
să-mi ardă voia Ta în piept!

I: Cântările Harului, volumul 8, cântarea 394.