La tronul Tău, Isuse dragă, Mă plec adânc, sunt vinovat! Ştiu că în viaţa mea pribeagă De-atâtea ori Te-am supărat, Dar vin smerit în rugăciune, O, Doamne bun, la crucea Ta, Căci norii grei par să se-adune, O, Doamne, peste casa mea!
Strofă 2
La tronul Tău cu-atâtea doruri Mă plec cu cei împovăraţi, Cu-acei bolnavi, săraci şi singuri, Cu-acei ce plâng nemângâiaţi. La tronul Tău acum, Părinte, S-au adunat multe poveri; Te rog frumos să iei aminte La-atâtea lacrimi şi dureri.
Strofă 3
Păstor milos, ce-aduci cu Tine Doar mângâiere şi alin, Tu, Cel ce ştii să faci doar bine, În faţa Ta azi mă închin! Isus, Isus, a mea iubire, Spre Tine glasul mi-l îndrept; Din cerul Tău dă-mi izbăvire, În Tine sper şi Te aştept!
Strofă 4
Spre crucea Ta, deschide-mi drumul Când ostenit vreau să m-aşez, Şi lasă-mă s-aduc parfumul Recunoştinţei ce-Ţi păstrez. Să stau plecat o veşnicie, Umil, doar sub privirea Ta, Căci Tu-mi dai pace, bucurie, Şi mă primeşti la Golgota.
Strofă 1
La tronul Tău, Isuse dragă, Mă plec adânc, sunt vinovat! Ştiu că în viaţa mea pribeagă De-atâtea ori Te-am supărat, Dar vin smerit în rugăciune, O, Doamne bun, la crucea Ta, Căci norii grei par să se-adune, O, Doamne, peste casa mea!
Strofă 2
La tronul Tău cu-atâtea doruri Mă plec cu cei împovăraţi, Cu-acei bolnavi, săraci şi singuri, Cu-acei ce plâng nemângâiaţi. La tronul Tău acum, Părinte, S-au adunat multe poveri; Te rog frumos să iei aminte La-atâtea lacrimi şi dureri.
Strofă 3
Păstor milos, ce-aduci cu Tine Doar mângâiere şi alin, Tu, Cel ce ştii să faci doar bine, În faţa Ta azi mă închin! Isus, Isus, a mea iubire, Spre Tine glasul mi-l îndrept; Din cerul Tău dă-mi izbăvire, În Tine sper şi Te aştept!
Strofă 4
Spre crucea Ta, deschide-mi drumul Când ostenit vreau să m-aşez, Şi lasă-mă s-aduc parfumul Recunoştinţei ce-Ţi păstrez. Să stau plecat o veşnicie, Umil, doar sub privirea Ta, Căci Tu-mi dai pace, bucurie, Şi mă primeşti la Golgota.
1 / 1▲
1. La tronul Tău, Isuse dragă,
Mă plec adânc, sunt vinovat!
Ştiu că în viaţa mea pribeagă
De-atâtea ori Te-am supărat,
Dar vin smerit în rugăciune,
O, Doamne bun, la crucea Ta,
Căci norii grei par să se-adune,
O, Doamne, peste casa mea!
2. La tronul Tău cu-atâtea doruri
Mă plec cu cei împovăraţi,
Cu-acei bolnavi, săraci şi singuri,
Cu-acei ce plâng nemângâiaţi.
La tronul Tău acum, Părinte,
S-au adunat multe poveri;
Te rog frumos să iei aminte
La-atâtea lacrimi şi dureri.
3. Păstor milos, ce-aduci cu Tine
Doar mângâiere şi alin,
Tu, Cel ce ştii să faci doar bine,
În faţa Ta azi mă închin!
Isus, Isus, a mea iubire,
Spre Tine glasul mi-l îndrept;
Din cerul Tău dă-mi izbăvire,
În Tine sper şi Te aştept!
4. Spre crucea Ta, deschide-mi drumul
Când ostenit vreau să m-aşez,
Şi lasă-mă s-aduc parfumul
Recunoştinţei ce-Ţi păstrez.
Să stau plecat o veşnicie,
Umil, doar sub privirea Ta,
Căci Tu-mi dai pace, bucurie,
Şi mă primeşti la Golgota.
Romani 2:1Aşadar, omule, oricine ai fi tu care judeci pe altul, nu te poţi dezvinovăţi, căci prin faptul că judeci pe altul, te osândeşti singur, fiindcă tu, care judeci pe altul, faci aceleaşi lucruri.