7. Omri – micimea unui om „mare“ – 1 Regi 16:23-28
Autor: Daniel Branzai  |  Album: Lecții din Arhivele Regale – studii în cărțile Regi și Cronici  |  Tematica: Diverse
Resursa adaugata de MihailCiprianMuresan in 02/11/2012
    12345678910 10/10 X
Media 10 din 1 vot

Arhivele regale – 7. Omri – micimea unui om „mare“ – 1 Regi 16:23-28

Nedreptatea divină este mai exactă decât dreptatea omenească. Surprinzător, lui Omri, unul din cei mai mari regi ai împărăției de nord a lui Israel, Dumnezeu nu-i păstrează în dosar decât 6 versete menționate doar pentru apariția Samariei ca și capitala regatului de nord. Altfel, nimic din ceea ce a făcut și a fost Omri nu a fost socotit vrednic de ținut minte!

Istoriologia seculară (Omri în Vikipedia) îl proclamă pe Omri drept unul dintre cei mai mari și mai importanți împărați ai lui Israel. Documentele scrise scoase din pământ de arheologi ne spun că acest Omri a fost un om cu faimă, foarte respectat de contemporanii lui din țările învecinate. Asirienii au numit regatul de nord al Israelului: „țara lui Omri“ (T. C. Mitchell, “Israel and Judah Until the Revolt of Jehu (931-841 B.C.),” in Cambridge Ancient History, 3:1:467).

Pe faimoasa „Piatră Moabită“ este înscris în piatră că Omri i-a bătut în luptă pe moabiți și le-a supus țara la un bir. Ce n-a reușit prin forță, Omri a reușit prin alianțe politice, ca odinioară Solomon. Omri și-a căsătorit fiul, pe Ahab, cu fata împăratului Sidonului, Etbaal, intrând astfel în familia unui om a cărui nepoată, Dido, a pus temeliei Cartaginei, celebrul oraș mediteranean din nordul Africii (Wiseman, Donald John. 1 & 2 Kings: An Introduction and Commentary. Tyndale Old Testament Commentaries series).

Omri a reușit să iasă din statutul de conducător al unui stat minuscul și să intre în marea arenă mondială. În dosarul lui din arhivele biblice, nu se găsește însă scris nimic despre toate acestea. Oare de ce are acolo un dosar așa de … subțire?
Dumnezeu îi dă numai șase versete:

„În al treizeci şi unulea an al lui Asa, împăratul lui Iuda, a început să domnească peste Israel Omri. A domnit doisprezece ani. După ce a domnit şase ani la Tirţa, a cumpărat dela Şemer muntele Samariei, cu doi talanţi de argint; a întărit muntele, şi a pus cetăţii pe care a zidit-o, numele Samaria, după numele lui Şemer, domnul muntelui. Omri a făcut ce este rău înaintea Domnului, şi a lucrat mai rău decât toţi ceice fuseseră înaintea lui. A umblat în toată calea lui Ieroboam, fiul lui Nebat, şi s-a dedat la păcatele în cari târâse Ieroboam pe Israel, mâniind prin idolii lor pe Domnul, Dumnezeul lui Israel. Celelalte fapte ale lui Omri, ce a făcut el, şi isprăvile lui, nu sunt scrise oare în cartea Cronicilor împăraţilor lui Israel? Omri a adormit cu părinţii săi, şi a fost îngropat la Samaria. Şi în locul lui a domnit fiul său Ahab“ (1 Regi 16:23-28).

Suma plătită de Omri lui Șemer pentru cumpărarea muntelui Samariei a fost ridicol de mică. Probabil că ea denotă, pe de o parte puterea lui Omri, căruia Șemer n-a îndrăznit să-i ceară un preț mai mare, iar pe de altă parte, șiretenia acestui împărat. În semn de recunoștință, Omri s-a oferit să numească noua capitală „Samaria“, după numele „donatorului“, nu „cetatea lui Omri“, după numele său. Ce lecție învățăm din dosarul lui Omri?

1. Că nu tot ce este înălțat înaintea oamenilor este important și în ochii lui Dumnezeu. Faptele lui Omri, reputația, realizările și renumele său n-au fost considerate vrednice să rămână în amintire. Cazul lui este o ilustrație a principiilor după care va face Dumnezeu judecata, amintite și în Noul Testament:

„După harul lui Dumnezeu, care mi-a fost dat, eu, ca un meşter-zidar înţelept, am pus temelia, şi un altul clădeşte deasupra. Dar fiecare să ia bine seama cum clădeşte deasupra. Căci nimeni nu poate pune o altă temelie decât cea care a fost pusă, şi care este Isus Christos. Iar dacă clădeşte cineva pe această temelie, aur, argint, pietre scumpe, lemn, fân, trestie, lucrarea fiecăruia va fi dată pe faţă: ziua Domnului o va face cunoscut, căci se va descoperi în foc. Şi focul va dovedi cum este lucrarea fiecăruia. Dacă lucrarea zidită de cineva pe temelia aceea, rămâne în picioare, el va primi o răsplată. Dacă lucrarea lui va fi arsă, îşi va pierde răsplata. Cât despre el, va fi mântuit, dar ca prin foc“ (1 Corinteni 3:10-15).

Va urma.

Sursa:http://barzilaiendan.wordpress.com/

Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
  • Vizualizări: 964
  • Descărcări: 1
  • Export PDF: 2
  • Gramatical corect
  • Cu diacritice
  • Conținut complet
Opțiuni