Familii din Biblie

Lecţiile 25-26

FAMENII DIN BABILON

INTRODUCERE

1. Statutul biblic al famenilor: Vechiul Testament — de la blestem la binecuvântare (Deuteronom 23:1; 2 Împăraţi 20:18; Isaia 56:3-5); Noul Testament — în funcţie de darul spiritual şi de împrejurări - dedicare totală pentru Domnul (Matei19:12; 1 Corinteni 7:8, 26, 32, 40)

2. Daniel şi cei trei: Hanania, Mişael şi Azaria (Daniel 1:6-7)

I. DANIEL  (alături de Noe şi Iov - Ezechiel 14)

A. Autobiografia

1. Sorgintea: evreu, prinţ bogat (Daniel 1:3)

2. Educaţia: primară în Israel (Daniel 1:4), superioară în Babilon (Daniel 1:4-5), educaţia spirituală a primit-o la Ierusalim şi a dezvoltat-o în particular (Daniel 1:17)

3. Activitatea în viaţă: căpetenia înţelepţilor (Daniel 2:48), famen dregător (Daniel 11:1)

4. Perioadă istorică: de la Nebucadneţar la Cir (606 - 534 î.e.n.) 

B. Tânărul Daniel

1. Condiţii şi calităţi moştenite:

a) înzestrări naturale: fără cusur trupesc, frumos, inteligent (Daniel 1:4)

b) oportunităţi: neam ales (Daniel 1:3), alegerea pentru curtea împăratului (Daniel 1:4)

c) dezavantaje; greutăţi: robia (Daniel 1:4-5), presiunea mediului babilonean (Daniel 1:7-11)

2. Condiţii şi calităţi dobândite:

a) încadrarea în slujbă (Daniel 1:19-20)

b) efortul propriu: hotărârea de sfinţenie (Daniel 1:8), înfrânarea (Daniel 10:3), înţelepciunea şi politeţea (Daniel 1:8; 2:14-16)

c) rezultate (Daniel 1:17, 20; 2:14)

C. Omul Daniel („un duh înalt” – Daniel 6:3)

1. Daniel, om de stat: o eminentă minte politică, culturală şi ştiinţifică (Daniel 4:8; 5:11-12):

a) activitatea în două imperii, în care a fost mereu avansat (Daniel 2:48-49; 6:3)

b) calităţi: integritate şi credincioşie (Daniel 6:4-5), înţelepciune şi capacităţi deosebite (Daniel 1:20; 6:4b), lepădare faţă de lucrurile pământeşti (Daniel 5:5-17), poziţie dreaptă şi curată faţă de suverani şi colegi (Daniel 4:27,34-37; 6:26-27). Daniel a dat şi a cerut toată slava pentru Dumnezeu (Daniel 2:27-28; 5:23) şi de trei ori a obţinut-o la nivelul imperiului (Daniel 2:47; 4:34-37; 6:26-27)

2. Daniel - profetul apocaliptic al Vechiului Testament:

a) activitatea: vedenii (Daniel 2:19; 7:1), cuvânt profetic prin îngeri (Daniel 9:21-23), despre istoria lui Israel şi a neamurilor (împărăţiile)

b) comportament profetic: reverenţă, teamă, tulburare, jale, pace (Daniel 4:19; 8:27; 10:2,9), preocupare, dorinţă, dedicare (Daniel 2:22; 7:19), odihnă şi răsplată (Daniel 12:13)

D. Relaţia lui Daniel cu Dumnezeu (Daniel, omul rugăciunii)

1. Rugăciunea permanentă, regulată (Daniel 6:10)

2. Rugăciunea specială (Daniel 1:9):

a) Daniel 2:20-23 – 12 referiri la Dumnezeu (Daniel 2:28-30)

b) Daniel 9:4-19 – necesitatea împlinirii poruncilor (Daniel 9:4), dreptatea pedepsei (Daniel 9:7-8), iertarea de la Domnul, în dragostea Lui (Daniel 9:9-13,17-19) – Daniel, omul ascultat la prima rugăciune (Daniel 10:12,13), slujea necurmat (Daniel 6:16, 20, 22)

3. Încercarea (Daniel 6) şi încrederea în Dumnezeu (Daniel 6:23; 1 Petru 4:19)

II. HANANIA, MIŞAEL, AZARIA

A. Unitatea (toţi au luat examenele cu nota zece - Daniel 1:19-20)

1. În tinereţe şi la şcoală - nonconformismul faţă de Babilon (Daniel 1:10-15)

2. În rugăciune (Daniel 2:17-18) şi slujire (Daniel 2:49)

3. În lucrare şi încercare (Daniel 3:12, 16-18) - în birou şi în cuptor (Daniel 3:30)

B. Încercarea

1. Ura colegilor (Daniel 3:8)

2. Slujirea permanentă (Daniel 3:18) şi încrederea în Dumnezeu (Daniel 3:28)

3. Acceptarea sacrificiului (Daniel 3:18, 28), au înălţat pe Dumnezeu (Daniel 3:28-29), apoi au fost înălţaţi şi ei (Daniel 3:30)

ÎNCHEIERE

1. Scopul vieţii lor şi a noastre - slava lui Dumnezeu (Daniel 2:23; 4:37)

2. Daniel – om prea iubit şi scump (Daniel 9:23; 10:11)

3. Sfârşitul lucrării: asigurarea odihnei şi a mântuirii ca răsplată (Daniel 12:13)