Suveranitatea lui Dumnezeu in mantuirea oamenilor
Autor: Paul Timoce  |  Album: fara album  |  Tematica: Doctrina
Resursa adaugata de paultimoce in 16/05/2010
    12345678910 10/10 X
Media 10 din 1 vot
Referințe

Suveranitatea lui Dumnezeu în mântuirea omului se vede în faptul că El alege/rânduie/predestinează sau selectează oameni spre mântuire

Această selecție pentru viață este nemaipomenit de clar argumentată în Sfintele Scripturi. În continuare am sa aduc înaintea cititorului versete biblice care indică foarte clar această idee cum că Dumnezeu alege oameni pentru a le da mântuirea, subliniind cuvintele care indică în cel mai clar mod posibil alegerea pentru viață.

„Noi însă, fraţi prea iubiţi de Domnul, trebuie să mulţumim totdeauna lui Dumnezeu pentru voi, căci de la început Dumnezeu v-a ales pentru mântuire, în sfinţirea Duhului şi credinţa adevărului” 2 Tes. 2:13

„El ne-a mântuit şi ne-a dat o chemare sfântă, nu pentru faptele noastre, ci după hotărârea Lui şi după harul care ne-a fost dat în Hristos Isus, înainte de veşnicii2 Tim. 1:9

„Fiindcă Dumnezeu nu ne-a rânduit la mânie, ci ca să căpătăm mântuirea, prin Domnul nostru Isus Hristos1 Tes. 5:9

„Nu voi M-aţi ales pe Mine, ci Eu v-am ales pe voi; şi v-am rânduit să mergeţi şi să aduceţi roadă, şi roada voastră să rămână, pentru ca orice veţi cere de la Tatăl, în Numele Meu, să vă dea” Ioan 15:16

„În El, Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii, ca să fim sfinţi şi fără prihană înaintea Lui” Efeseni 1:4

ne-a rânduit mai dinainte (versiunea King James zice că ne-a predestinat) să fim înfiaţi prin Isus Hristos” Efeseni 1:5

„În El am fost făcuţi şi moştenitori, fiind rânduiţi mai dinainte, după hotărârea Aceluia, care face toate după sfatul voiei Sale” Efeseni 1:11

„ [...] după cum I-ai dat putere peste orice făptură, ca să dea viaţa veşnică tuturor acelora pe care I i-ai dat Tu Ioan 17:2

„Şi toţi cei ce erau rânduiţi să capete viaţa veşnică, au crezut” Fapte 13:48

„Căci mulţi sunt chemaţi, dar puţini sunt aleşi

„El va trimite pe îngerii Săi cu trâmbiţa răsunătoare, şi vor aduna pe aleşii Lui din cele patru vânturi, de la o margine a cerurilor până la cealaltă” Matei 24:31

„Şi dacă n-ar fi scurtat Domnul zilele acelea, nimeni n-ar scăpa; dar le-a scurtat din pricina celor aleşi” Marcu 13:20

„Căci se vor scula Hristoşi mincinoşi şi prooroci mincinoşi. Ei vor face semne şi minuni, ca să înşele, dacă ar fi cu putinţă, şi pe cei aleşi Marcu 13:22

„ Şi Dumnezeu nu va face dreptate aleşilor Lui, care strigă zi şi noapte către El, măcar că zăboveşte faţă de ei?” Luca 18:7

„Petru, apostol al lui Isus Hristos, către aleşii care trăiesc ca străini împrăştiaţi prin Pont, Galatia, Capadocia, Asia şi Bitinia”1 Petru 1:1

„Dacă aţi fi din lume, lumea ar iubi ce este al ei; dar, pentru că nu sunteţi din lume, şi pentru că Eu v-am ales din mijlocul lumii, de aceea vă urăşte lumea” Ioan 15:19

„Dar Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii, ca să facă de ruşine pe cele înţelepte. Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii ca să facă de ruşine pe cele tari.  Şi Dumnezeu a ales lucrurile josnice ale lumii, şi lucrurile dispreţuite, ba încă lucrurile care nu sunt, ca să nimicească pe cele ce sunt” 1 Cor. 1:27

„De aceea rabd totul pentru cei aleşi, pentru ca şi ei să capete mântuirea care este în Hristos Isus, împreună cu slava veşnică” 2 Tim. 2:10

„Pavel, rob al lui Dumnezeu, şi apostol al lui Isus Hristos, potrivit cu credinţa aleşilor lui Dumnezeu şi cunoştinţa adevărului, care este potrivit cu evlavia” Tit 1:1

„Ascultaţi, prea iubiţii mei fraţi: n-a ales Dumnezeu pe cei ce sunt săraci în ochii lumii acesteia?Iacov 2:5

„Căci pe aceia, pe care i-a cunoscut mai dinainte, i-a şi hotărât mai dinainte să fie asemenea chipului Fiului Său, pentru ca El să fie cel întâi născut dintre mai mulţi fraţi” Rom. 8:29

„Căci, măcar că cei doi gemeni nu se născuseră încă, şi nu făcuseră nici bine nici rău, ca să rămână în picioare hotărârea mai dinainte a lui Dumnezeu, prin care se făcea o alegere, nu prin fapte, ci prin Cel ce cheamă, s-a zis Rebecii: Cel mai mare va fi rob celui mai mic, după cum este scris: "Pe Iacov l-am iubit, iar pe Esau l-am urât” Rom. 9:11-13

"Şi toţi locuitorii pământului i se vor închina, toţi aceia al căror nume n-a fost scris, de la întemeierea lumii, în cartea vieţii Mielului, care a fost jungheat" Apoc. 13:8

„Astfel, El are milă de cine vrea şi împietreşte pe cine vrea” Rom. 9:18

„Aşadar, nu atârnă nici de cine vrea, nici de cine aleargă, ci de Dumnezeu care are milă” Rom. 9:16

Cred că o citire atentă a acestor versete cu inima sinceră și curată înaintea Domnului va fi suficientă pentru a convinge pe creștinul real că Dumnezeu într-adevăr alege oameni pentru mântuire...

Care sunt criteriile pe baza cărora se face această alegere pentru viață?

Bineînțeles că în majoritatea bisericilor evanghelice de azi circula ideea arminiană cu privire la alegere pe baza precunoașterii... Dumnezeu a văzut mai dinainte credința aleșilor și pe baza ei a ales. Aș dori să afirm cât se poate de clar că această explicație nu oferă nici un răspuns la întrebarea de mai sus ci este un mod foarte "educat" de a evita răspunsul biblic...

Să zicem că eu, deoarece sunt foarte bogat și foarte generos, aleg să trimit un cec de 1 milion de dolari persoanei X... Puteam să aleg să trimit acești bani persoanei Y dar am ales totuși pe X din anumite motive.  O întrebare logică se ridică într-o astfel de împrejurare și anume, de ce X si nu Y? Bineînțeles că dacă aș fi un teolog arminian aș răspunde că l-am ales pe X deoarece în preștiința mea am știut că X va avea banii... Un observator atent mi-ar explica frumos că e normal să ști în preștiința ta că X va avea banii din moment ce tu plănuiești activ să-i oferi suma aceasta de bani...  Totuși întrebarea: "De ce X si nu Y?" nu-și primește răspuns în felul acesta...

E normal ca Dumnezeu să știe că unii vor avea credință și vor răspunde chemării lui Hristos deoarece Biblia este cât se poate de clară în ceea ce privește faptul că, credința vine de la Dumnezeu și nu este contribuția omului... Dumnezeu dă credință aleșilor Săi și nici un om evlavios și smerit nu va zice vreodată că a crezut prin propriile-i forțe, fără ajutorul lui Dumnezeu! Motivul alegerii nu este meritul găsit în vreun om... Eu nu voi fi mântuit deoarece am fost mai credincios și mai special decât bețivul care umblă din șanț în șanț si nu crede Evanghelia... Eu voi fi mântuit deoarece Dumnezeu a ales să mă mântuie fără să se uite la meritele mele si mi-a dat credinta. Nu prin fapte, zice Pavel, ca să nu se laude nimeni.

Dar, va zice cineva, întrebarea rămâne fără răspuns! Pe baza căror criterii alege Dumnezeu oameni pentru viața veșnică? Aici îmi voi pleca smerit capul și voi recunoaște că nu știu să răspund deoarece Biblia nu oferă răspuns... Biblia zice doar că nu prin fapte sau merite omenești, ca să nu se laude nimeni. Potrivit lui Pavel în Efeseni 1, Dumnezeu face totul după sfatul voii Sale iar eu, un biet păcătos mântuit prin har, nu am luat parte la acest sfat. Pot doar să mă încred în Dumnezeu, știind că El este bun și drept, știind că El știe mai bine pe baza căror criterii a ales să scrie numele unora în Cartea Vieții și să treacă cu vederea pe alții... Oricum, nici un om nu merită să aibă viață deoarece toți au păcătuit. Faptul că unii vor avea viața este deja lucru mare și uimitor pe care noi nu-l apreciem destul deoarece suntem prea ocupați să căutăm nod în papură lui Dumnezeu dovedind astfel că mărturia Scripturii despre noi, oamenii, este adevărată. Suntem răi deoarece în loc să apreciem faptul că bunătatea lui Dumnezeu mântuie pe unii, protestăm împotriva faptului că ea, bunătatea, nu-i mântuie pe toți, ca și cum toți oamenii ar fi nevinovați si Dumnezeu este rău din cauza faptului că e suveran doar în mântuirea unora...

intrebari
Foarte bune versetele , foarte clare , dar apar urmatoarele intrebari:
1.Ce se intimpla cu cei ce nu sunt alesi pentru mantuire?
2.Daca cei alesi sunt alesi dinainte si suveranitatea lui Dumnezeu nu poate fi clintita(Da si Amin) , atunci pentru ce mai evanghelizam si mai chemam oamenii la pocainta?
3.Cei alesi pentru mantuire sunt mantuiti de ce anume, sau de la ce?
"Ii vei pune numele Isus pentru ca El va mantui pe poporul Lui de PACATELE sale" (Matei 1:21)
Adăugat în 16/05/2010 de nicubardan
Raspunsuri...
1) Cei ce nu sunt alesi sunt lasati in voia pornirii inimii lor sa faca ce doresc cu oferta mantuirii... Si omul deoarece este firesc si rau, va alege tot timpul sa-L respinga pe Hristos si mantuirea... Daca totusi omul alege pe Hristos, inseamna ca mai inainte el a fost ales de Dumnezeu si i s-a dat credinta.
2) Noi suntem convinsi ca cei pe care Dumnezeu i-a ales la mantuire vor veni cu siguranta la mantuire si evanghelizam deoarece stim potrivit Romani 10 ca evanghelizarea este modul prin care Dumnezeu isi cheama alesii la El... Putea sa foloseasca alt mod de a aduce pe cei alesi la credinta dar a ales sa se foloseasca de ceilalti credinciosi si de vestitorii Evangheliei... Predicam Evanghelia la toti oamenii fara sa facem partinire deoarece Hristos ne-a poruncit sa predicam la orice faptura... In ceea ce ne priveste pe noi, deoarece nu am luat parte la sfatul voii lui Dumnezeu si nu cunoastem lista cu alesi, consideram ca orice om are sanse egale de a fi ales pentru mantuire si putem sa spunem astfel oricui ca Hristos a murit pentru El... Daca accepta si crede Evanghelia si traieste toata viata in ascultare de Hristos inseamna ca a fost un ales iar daca nu, tot se poate spune ca Hristos a murit pentru el in sensul ca el a avut o sansa la mantuire pe care a risipit-o
3) Cei alesi sunt mantuiti de sub mania lui Dumnezeu si de sub puterea pacatului... Pentru a face lucrul acesta, Dumnezeu creaza credinta in ei prin nastere din nou, iar mai apoi, se ingrijeste ca aceasta credinta sa tot creasca si sa se dezvolte pana cand puterea pacatului este anihilata de tot... Mania lui Dumnezeu este data la o parte inca din momentul nasterii din nou dar puterea pacatului este inlaturata progresiv prin procesul sfintirii lucrat de Duhul Sfant in credincios.
Adăugat în 17/05/2010 de paultimoce
intrebare fara raspuns cu raspuns
Biblia nu are intrebari fara raspuns si nici contradictii. Raspunsul cu privire la destinul omenirii se gaseste in 1 Timotei 4 10 "Dumnezeu este mantuitorul tuturor oamenilor dar mai ales al celor credinciosi."

Cei mantuiti in veacul acesta sunt cei alesi sau biruitorii cum sunt numiti in Apocalipsa.Sa nu crezi ca daca frecventezi o biserica crestina sau daca crezi ca crezi in Isus sau pentru ca ai avut sansa sa te nasti intr-o familie crestina asta te face ales sau biruitor.Nici marele apostol Pavel nu era sigur ca face parte din cei biruitori decat spre sfarsitul vietii daca citesti Filipeni 3:10-14 comparativ cu 2 Timotei 4 :6-8.
Ceilalti oameni care nu au fost alesi in veacul acesta vor fi mantuiti in veacurile viitoare( Efeseni 2:7) prin intermediul celor biruirtori sau alesilor care sunt cele dintati fructe(Iacov 1:18). Ce crezi ca inseamna ca sfintii vor judeca lumea (1 Cor 6:2) sau ca vor carmui neamurile cu un toiag de fier( Apocalipsa 2:27).
E o enorma diferenta intre a face parte din cei alesi acum si a fi mantuit in veacurile viitoare.Nu exista comparatie. Dar un lucru este sigur : toti oamenii care s-au nascut vreodata vor pleca genunchiul inaintea lui Isus si vor marturisi ca El este Domnul (care nu se poate face decat prin Duhul Sfant) pentru ca in final Dumnezeu sa fie totul in toti.(Fil 2:10,11 ; 1 Cor 15:28)
Situ ca aceste adevaruri sunt greu de acceptat pentru ca majoritatea crestinatatii este indoctrinata de spiritul fariseic care domina toate denominatiile existente si care nu permit altora sa aiba parte de ceea ce Dumnezeu a pregatit pentru fiecare(Rom 8 : 19 -21).
Datoria mea insa este sa proclam adevarul glorios al Evangheliei lui Hristos pe care Tatal l-a trimis "sa fie Mantuirorul Lumii"(1 Ioan 4:14).
Multa lumina !
Adăugat în 17/05/2010 de nicubardan
Lucrurile descoperite sunt ale noastre iar cele care nu sunt inca descoperite sunt ale Domnului... Potrivit pozitiei tale, Dumnezeu va mantui pe toti oamenii fara sa pedepseasca in iad pe pacatosii razvratiti care refuza harul sfintitor... Pozitia aceasta nu este crestina ci mai degraba seamana cu ceea ce zic martorii...
Adăugat în 17/05/2010 de paultimoce
Vă rătăciţi...
Frate Paul, ce tot îndrugi acolo mii de versete greoaie priceperii umane? Domnul a spus clar, cei aleşi pentru Dreapta Tatălui vor trece, iar cei păcătosi adică nemântuiţi pe timpul vieţii pe pământ, vor trece la stânga, în ocara veşnică, în Focul ce arde la nesfârşit, ei sunt pleava, ei sunt iarba uscată ce va fi lepădată, iar cei de la Dreapta Tatălui vor merge la Pomul Vieţii veşnice, vor fi vii pe un pământ şi cer altul decât acesta păcătos unde se moare, şi este clar ca bună ziua că Dumnezeu se divide în două părţi infinit stânga şi infinit dreapta, fiecare pleacă cu oamenii lui, Satana cu oamenii lui, iar Dumnezeu cu puţinii Lui aleşi. Oare dacă Dumnezeu te-ar alege dinnainte vreme să fii doar al Lui, ce dreptate ar mai fi aceasta? Nu ar fi abuz de putere? Oare omul nu vede că are liberul arbitru? Oare omul nu vede că satana este peste tot şi ca lupul stă să te inghită? Nu zice Dumnezeu că a pus omului moartea şi viaţa în faţa lui, şi să aleagă Viaţa ca să trăiască? Oare credeţi voi că de plăcere a dat Dumnezeu poruncile, a dat lista cu animalele spurcate, a dat chiar şi pe singurul Său Fiu la moarte? Nu, toate acestea au fost hotărâte în urma unui acord între Lucifer ca dumnezeu al întunericului, şi între Creator ca Dumnezeu legal şi de neegalat şi gândire şi în acţiunile pe care El le face. Ori Aleşi, vine după ce omul respectiv a decis de bunăvoie şi nesilit de nimeni să păstreze poruncile lui Dumnezeu. Din această cauză zice Domnul că El a ales pe cei 12. Şi dacă vreţi, tot Dumnezeu(Tatăl binenţeles), a ales şi pe iuda trădătorul şi spânzuratul, pentru că l-a văzut necredincios, şi a trebuit prin acest necredincios să împlinească al literam, planul de mântuire cu oamenii. Paul, tu dacă nu crezi din toată fiinţa ta în Domnul Hristos şi în invierea de apoi, NU EŞTI ALESUL DOMNULUI. Dar dacă vei crede şi TE VEI MÂNTUI, spăla de păcate adică, vei fi alesul lui Dumnezeu, tu din propia ta voinţă ai ales, aşa cum cei nealeşi tot din propia lor voinţă se declară atei, se declară fără credinţă în Dumnezeu, râd de alţii care se înfrânează şi nu-şi trăiesc viaţa, etc. etc. Oare ce câştigă frate acest păcătos care bea şi se distrează, şi mai apoi aleluia cu el? Oare ar pierde sau ar câştiga ceva acesta dacă Dumnezeu ar fi nedrept şi unde ar merge păcătosul tot acolo şi cel sfânt? Nu, dreptatea există, şi va fi o judecată dreaptă, aşa că... nici nu pierzi nici nu câştigi dacă va fi să nu fie aşa cum scrie Sfânta scriptură. Şi de bine de rău, noi răbdăm, aşteptăm, sperăm, murim, şi vom mai vedea ce va mai fi şi pe lumea cealaltă. Amin. Apropo, de ce zic oare oamenii lumea cealaltă? Oare au ştiut ei oamenii care poate nu au citit niciodată o Biblie, că Dumnezeu va face o altă lume cu un alt cer şi alt pământ nou? Mulţumesc!



Adăugat în 18/05/2010 de poetpaul
despre pedeapsa
Pozitia mea , ca si pozitia Bibliei este ca Dumnezeu va pedepsi pe fiecare pentru fiecare fapta, fiecare vorba si fiecare gand.Si de la aceasta nu scapa nici crestinii. Diferenta pentru cei alesi este ca acestia sunt judecati acum pentru a nu fi judecati odata cu lumea.
Pedeapsa fiecaruia va fi in functie de pacatul fiecaruia si de lumina pe care a avut-o fiecare( Matei 11 20-24 , etc).Hristos a purtat plata pacatului omenirii sau pacatul imputat al lui Adam, adica moartea, pentru ca aceasta este plata pacatului , niciodata iadul(notiune inexistenta in Biblie ci inventata de asazisii parinti ai bisericii de-a lungul vremurilor.) Vezi Ioan 1 29.Fiecare om insa va purta plata pacatelor individuale(binele sau raul facut cat traia in trup)
Daca ai sa urmaresti intelesul cuvantului judecata de-a lungul Bibliei poate ai sa intelegi ce inseamna - folosirea de catre Dumnezeu a diferite metode pentru a-i intoarce pe oameni la Sine.
Este drept ca lucrurile ascunse sunt ale lui Dumnezeu dar este drept si ca:
"Slava lui Dumnezeu sta in ascunderea lucrurilor, dar slava imparatilor sta in cercetarea lor"(Prov 25:2). Si noi suntem chemati sa fim o preotie imparateasca(1 Petru 2:90)
Cat despre faptul cum te exprimi tu : asa gandesc martorii sau asa gandesc baptistii, sau Calvin spunea asa dar Luther spunea invers , Pavel avertiza despre aceste lucruri in 1 Cor 1 : 12-13 si 3:4.
Toate imparirile acestea pe denominatii asa zis crestine sunt o scarba inaintea lui Dumnezeu.Este o singura Biserica : Biserca lui Hristos alcatuita din cei alesi si biruitori(biruitori ai pacatului , ai diavolului si al lumii) pe care portile locuintei mortilor n-o vor birui.
In loc sa cautam sa vedem cine este sau nu este mantuit , sa cautam sa ajungem la desavarsire asa cum indeamna Pavel in Fil 3:15. Dar nu vom putea face aceasta pana nu vom renunta la traditiile omenesti si la povestile babesti care ne-au fost servite de-a lungul secolelor ci ne vom adanci privirile in Legea desavarsita, Cuvantul lui Dumnezeu si ne vom ruga Lui sa ne lumineze in orice privinta.
Multa Lumina!
Adăugat în 18/05/2010 de nicubardan
Stau si ma intreb ce posibilitati de alegere are un om nascut intr-o tara crestina, chiar intr-o familie crestina, cu biserici neoprotestante la tot pasul , cu posturi de radio crestine , cu evanghelizari pe stadioane si ce sanse are unul nascut intr-o tara musulmana sau budista in care tot ce aud din copilarie este cum sa ia rucsacul cu trotil in spate si sa se arunce cu el peste o cladire sau o masina cu infideli , adica nemusulmani , care n-au auzit in viata lor macar odata de Sfantul nume al lui Hristos.
V-ati gandit vreodata fratilor ca acestia reprezinta 75% din populatia lumii? V-ati gandit vreodata daca aveti vre-un merit in faptul ca sunteti ceea ce sunteti astazi , v-ati gandit cum veti sta in ziua judecatii alaturi de un astfel de om si ce veti spune cand veti afla ca oameni din astfel de tari fara lumina crestina au au avut de multe ori o purtare mai buna ca a noastra?
Doar cateva ganduri. Multa lumina!
Adăugat în 19/05/2010 de nicubardan
Vreau să mulţumesc fraţilor editori care au postat comentariu meu ce unora adeseori le Par strein de realitatea Bibiei, nu este aşa, mai greşesc şi eu uneori că sunt om şi sunt clipă de clipă supus greşelilor, dar păcatul este principala temă a noastră. Ori eu spuneam că Dumnezeu nu abuzează de puterea pe care o are să aleagă înainte de a se naşte omul respectiv şi să zicem că a fost ales dinnainte, ci ales am lămurit eu zicând că omul are liberul arbitru să aleagă între a trăi şi a muri. Acum păcat este cum a şi spus fratele de mai sus, păcat este şi ce vorbeşti. De aceea eu sunt foarte atent la ce vorbesc alţi fraţi, dar şi la ce vorbesc eu, deoarece nu poţi să scoţi pe necurat definitiv din tine şi să vorbeşti precum vorbesc ingerii lui Dumnezeu, azi eşti curat până seara, iar mâine prin simplu fapt că nu ai mai postit şi ai mâncat PORC, esti cu necuratul în tine, un necurat care odată intrat iarăşi în casa măturată, se duce şi mai aduce din iad încă 7 necuraţi, şi starea din urmă a acestui om este şi mai rea, iar scoaterea acestora necesită un efort extraordinar de mare, adică post şi rugăciune să scoţi soiul acesta de necuraţi cum ne explică Domnu Hristos. Acum fiecare face cum îl taie capul, şi interpretează Bilia în diferite moduri. Eu unul m-am convins că PORCUL nu este voie să-l mânânci, am renunţat cât se poate şi mă axez mai mult pe vegetale, dar mulţi zic faţă de toată lumea că nu este păcat ce bagi în gură, ci este păcat ce scoţi din gură. Aici vedem iarăşi pe necurat care îndeamnă omul să mânânce şobolani, şerpi, porc, şi alte spurcăciuni, şi să zică invers, adică nu este păcat să mănânci aşa ceva că aşa a zis Domnul. Foarte greşit, Domnul s-a referit la faptul că ucenicii mâncau nespălaţi pe mâini, cu microbi, şi atunci Domnul a explicat spunând această pildă, la sfârşitul căreia Domnul a explicat şi ce anume este păcat când scoţi din gură, şi a zis despre hulă, minciună, lucruri reale care le vedem şi în ziua de azi, şi cărora nu le dăm importanţă, zicând pe mai departe că păcat faci nu când juri strâmb la tribunal de exemplu, nu când te-a supărat cineva şi îl injuri, etc, ci când încalci cu ştiinţă cele zece porunci ale lui Dumnezeu. Frate credincios, necuratul este un spurcat ce urmăreşte la orice pas să te spurce frate, şi ştii de ce? Păi este foarte simplu frate, Lumina cu întunericul nu se pot împăca: unde este Lumină nu poate fi şi întuneric; şi unde este întuneric nu putem spune că acolo există şi lumină, da? Ei bine tot aşa unde este sfinţenie(curăţenie adică), nu poate fi mizerie şi putoare; şi unde vine peste tine un suflet curat odinioară, vine necuratul care tu în neştiinţa ta îl introduci prin gură, Lumina este scoasă afară frate credincios. Din această cauză zice Domnul Hristos că necuratul scos astăzi din tine ca suflet, umblă prin locuri pustii şi lipsite de apă, Apa fiind esenţa vieţii, şi omul având multă apă în trupul său; umblă prin locuri lipsite de Apă ziceam, şi se întoarce tot de unde a ieşit, deoarece ştie el ca necurat foarte bine că tatăl lor, tatăl minciunii, diavolul, lucrează pentru copiii lui şi face pe om să devină iarăşi păcătos. Şi ce bucuros este acest necurat care de bucurie dă o fugă în iad şi mai cere lui Lucifer alţi 7 necuraţi mai puternici decât el, astfel încât să fie cu neputinţă să-i mai scoată cineva de acolo. Şi avem exemple de demoni, şi avem dovezi că nici ucenicii nu au reuşit să îi scoată, şi ne întrebăm adeseori dacă este pură ficţiune aspectul acesta cu demonii în noi, sau Domnul Hristos a spus adevărul. Eu înclin să cred că Domnul nu avea niciun interes să ne mintă cum fac de exemplu unii preoţi sau călugări minţind că x icoană face minuni şi să câştige ei bani de la prostime, şi că Domnul a ştiut că omul nu poate vedea aceşti demoni energetici negativi, ba chear dacă îi va auzi vorbind cu Domnul Hristos nu vor crede, şi atunci Domnul a trecut la partea vizibilă a lucrurilor, dând voie demonilor să intre nu în capre sau în oi de exemplu, ci tot în trupul unor fiinţe spurcate ca ei, adică în cei peste 2000 de porci care imediat au înebunit şi s-au omorât singuri aruncându-se în prăpastie. Se pune întrebarea firească acum, omul acela cu atâţi demoni de mulţi în el, de ce nu s-a omorât imediat aruncându-se în prăpastie să se scape de ei? Ei, vedeţi... aici este cheia, că omul nu este animal lăsat de izbelişte, ci este o creaţie a marelui Arhitect al Universului, iar demonii sunt fricoşi şi ei aşa cum suntem noi fricoşi când auzim de moarte. Apoi mai este un lucru uimitor, că până şi un demon dacă se roagă la Dumnezeu să nu-i trimeată iarăşi în Adânc unde este moarte nu viaţă, până şi pe demon îl iartă Dumnezeu în bunătatea Sa infinită, şi îi va face voia. Că, după ce se vede scăpat umblă el prin locuri pustii şi lipsite de Viaţă, şi nemairăbdând durerilor în creştere continuă, vine înapoi speriat şi mai aduce cu el alţi cu duiumul asemenea lui, este tot o necesitate, deoarece nu trebuie să uităm că, demonii sunt fiinţe spirituale şi nu pot muri precul omul, om care închide ochii în urma unor chinuri îngrozitoare ale morţii, şi când îşi dă Duhul zic majoritatea că l-a iertat Dumnezeu. Da, te-a iertat Dumnezeu căci în durerea ta apăsătoare te-ai rugat zicând ia-mă Doamne şi nu mă mai chinui pe lumea aceasta, dar să nu uiţi prietene credincios că Duhul tău nemuritor ieşit din tine, merge la Dumnezeu şi intră în Dumnezeu dacă ai fost curăţat prin Sângele Mielului(nu cred că trebuie să vă explic aceste cuvinte), iar dacă ai decedat nemântuit şi te înfăţişezi înaintea cerului spurcat, eşti respis frate credincios, şi îngroşi numărul demonilor lui Lucifer, dacă mă crezi. Iată aşadar de ce nu se omoară fie spânzurat, fie altcumva, omul respectiv cu demoni în el, ci interesul lui Lucifer este să mai amăgească prin tine ca necurat, să mai amăgească şi spurce chiar şi pe aleşii lui Dumnezeu dacă este cu putinţă. Iată de ce spune Domnul Hristos că mulţi sunt chemaţi, dar puţini sunt aleşi. A fi alesul lui Dumnezeu, şi aţi păstra cu demnitate până la sfârşitul vieţii tale sfinţenia aleasă de tine, necesită mari sacrificii frate credincios. Chear spune Domnul în cartea Apocalips, cine este sfânt, să se sfinţească pe mai departe..., oare ce rost are să te mai sfinţeşti dacă tu te ştii că nu bei, nu fumezi, nu cafele, nu înjuri de Dumnezeu, nu drăcui, te spovedeşti şi împărtăşeşti, zaci în rugăciuni, etc... ce rost mai au? Da, dar uităm foarte multe aspecte ale curăţeniei. Spre exemplu ieri lucrând pe gunoieră în locul unui coleg, era ploaie, era frig, şi s-au suit în cabină la chemarea mea(alţii nu fac aşa ceva), oamenii mei murdari şi mirosind groaznic. Unul din ei a aruncat mănuşele ude şi murdare exact peste Biblia maşinii care nu lipseşte din acel loc. L-am certat puţin, şi ce credeţi că mi-a răspuns acest tânăr rrom de vreo 25 de ani care are şi mulţi copii... Mi-a zis că aia nu este Biblie, că s-a uitat odată şi el prin ea, şi că este o Biblie de pocăiţi nu de-a noastră d-aia bună. Am rămas blocat la auzul acestor cuvinte, am încercat să-l conving pe moment că nu are habar de Scriptură, că nu există o Biblie a pocăiţilor şi alta a ortodoxilor, şi că indiferent ce şi a cui este, tot Biblie se numeşte, şi tot despre Domnul Hristos se vorbeşte. Mai are oare rost să vă explic cum poate intra spurcăciunea în om? Oare noi nu vedem cât de inteligent este diavolul, şi cât de milos şi iertător este Dumnezeu Tatăl nostru? Oare nu vedem la orice pas că omul bun la suflet este considerat prost, iar apreciat de societate este cel cu... necuraţi pe el? Mulţumesc frate credincios editor, ai dat dovadă de credincioşie, şi Dumnezeu te-a răsplătit din plin cu aist comentariu cam lunguleţ, dar pe care prin aportul tău de frate credincios, va ajunge la cunoştinţa multor altor fraţi şi "surori" şi cunoştinţa noastră va creşte. Amin. azi... 19 cred, mai 2010.


Adăugat în 19/05/2010 de poetpaul
Statistici
  • Vizualizări: 3735
  • Export PDF: 1
  • Favorită: 1
  • Comentarii: 8
Opțiuni