Leul care dă târcoale!

                                            1 Petru 5:8-9

            „Fiți treji și vegheați. Pentru că potrivnicul vostru, diavolul, dă târcoale ca un leu care răcnește și caută pe cine să înghită.

            Împotriviți-vă lui tari în credință…!”

          Fiecare credincios care s-a „înrolat” în armata Domnului Isus nu va lupta singur, pentru că Cel ce a biruit lumea va fi totdeauna cu el.

           În versetele de mai sus ne este prezentat tabloul unui animal de pradă fioros, care sfâșie prada și care niciodată nu se satură să omoare și să înghită. Cu o asemenea fiară este asemănat satan care, din Grădina Edenului, este neobosit în a distruge lucrările lui Dumnezeu, mai cu seamă ființa iubită de Făcătorul Său, omul.

            De aceea cuvintele acestea, inspirate de Duhul Domnului, sună ca o alarmă de trezire la vigilență spirituală și rezistență în fața celui ce luptă cu înverșunare împotriva lui Dumnezeu și a copiilor Săi.

           Îndemnul „Fiți treji și vegheați” înseamnă ca fiecare credincios să-și păzească sufletul, să aibă o minte limpede, neafectată de influențele rele și o atitudine de prudență continuă în fața pericolelor morale sau spirituale. De ce este nevoie de o asemenea avertizare din partea lui Dumnezeu? Pentru că omul se îngrijește foarte mult de trup, ignorând pericolul care țintește sufletul.

      Textul îl compară pe potrivnic cu „un leu care răcnește”, simbolizând teroarea, persecuțiile sau presiunile violente prin care încearcă să-i intimideze și să-i îndepărteze pe credincioși de Domnul și Mântuitorul lor.

            În trecut a fost vreme de prigoană grozavă, când creștinii erau martirizați, aruncați la fiare ca să fie sfâșiați; atunci diavolul era un „leu” care răcnea.

          Astăzi el se strecoară mai mult prefăcându-se a fi înger de lumină, ca să înșele pe mulți, așa cum ne arată apostolul Pavel în 2 Corinteni 11:14: „Și nu este de mirare, căci chiar satan se preface într-un înger de lumină.”

            Dacă în evul întunecat adevărații creștini puteau să se ascundă în peșteri, în păduri sau în văi, astăzi pericolul este mai mare, pentru că nu mai au unde să se ascundă. Ba, unii chiar se bucură de manifestările lumești din adunări. Pentru că satan le-a întunecat multora mintea, aducând stricăciunea morală, așa cum găsim în a doua scrisoare a lui Petru.

2 Petru 2:1 „În norod s-au ridicat și prooroci mincinoși, cum și între voi vor fi învățători mincinoși, care vor strecura pe furiș erezii nimicitoare, se vor lepăda de Stăpânul, care i-a răscumpărat, și vor face să cadă asupra lor o pierzare năprasnică.”

           Satan nu mai are niciun motiv să desprindă Biserica de lume prin prigoane pentru că a găsit modalitatea aceasta nouă de a o îndepărta de Dumnezeu prin amestec cu erezii.

            Faptul că Domnul Dumnezeu îngrijește de noi, credincioșii, mai mult decât un tată de copiii săi, nu înseamnă că de acum putem să intrăm într-o stare de ațipire. Dimpotrivă, așa cum ne spune versetul 9 prima parte, trebuie să ne împotrivim cu îndârjire oricărei învățături stricăcioase, ca să nu cădem în „plasa” celui rău.

            Astăzi în țara noastră Adunarea nu mai este prigonită, dar are grijă cel rău să o facă una cu lumea; să nu se deosebească prea mult în manifestare, în purtare, îmbrăcăminte. Satan se ocupă mai mult cu alterarea adevărului lui Dumnezeu, ca să înșele pe mulți. De aceea și Domnul Isus ne avertiza să ne păzim, pentru că în vremea din urmă vor fi mulți „argați” ai celui rău, care vor propaga învățături false, nimicitoare.

           Soluția învingerii nu este frica de a-l înfrunta pe Satan sau fuga, ci împotrivirea fermă: „tari în credință”, bazați pe certitudinea că biruința este a Domnului și prin El suntem și noi mai mult decât biruitori.

        Lucrul acesta înseamnă să îți faci gândurile ascultătoare de Cristos, să nu te lași influențat sau amăgit de manifestările lumești, dimpotrivă să rămâi hotărât în credința primită prin Cuvântul Scripturii.

            Prin urmare, nimeni nu are voie să subestimeze acest dușman al credincioșilor, care umblă încoace și încolo, căutând pe cine să prindă! Cuvintele din text, care spun: „caută pe cine să înghită”, arată intenția lui de a nimici orice urmă de credință din inima omului.

            Ucenicul Petru era gata să fie biruit de către satan, pentru că nu s-a smerit înaintea Domnului Isus, dimpotrivă s-a încrezut în puterea lui. Matei 26:33 „Petru a luat cuvântul și I-a zis: „Chiar dacă toți ar găsi în Tine o pricină de poticnire, eu niciodată nu voi găsi în Tine o pricină de poticnire.” Nu peste multe ceasuri, Petru a căzut în plasa celui rău, care l-a adus în starea să se lepede de Învățătorul și Mântuitorul său.

          Versetele 69-70 din același capitol arată cât de fragil este omul: „Petru ședea însă afară în curte. O slujnică a venit la el și i-a zis: „Și tu erai cu Isus Galileeanul” Dar el s-a lepădat înaintea tuturor și i-a zis: „Nu știu ce vrei să zici.”

         Doar rugăciunea de mijlocire a Domnului Isus pentru el l-a păzit să nu ajungă un trădător ca și Iuda.

          De unde acționează dușmanul acesta al credincioșilor? El stă în spatele oamenilor răutăcioși, invidioși și încrezuți, despre care apostolul amintește în scrisoarea sa, îi folosește ca unelte și-i ațâță împotriva celor ce caută sfințenia și adevărul Biblic.

            În vremea aceasta, când știe că mai are puțină libertate, cel rău caută din răsputeri să dezonoreze Numele Domnului Isus. Lucrul acesta este foarte vizibil pe căile de socializare, unde aruncă cu „noroi” în lucrarea sfântă. Nu trebuie să se înșele nimeni, pentru că cei ce fac aceste lucrări ale celui rău pierd pentru veșnicie mântuirea.

            Iuda Iscarioteanul a crezut că face „o afacere” bună prin faptul că L-a vândut pe Cel ce i-a dat să guste din bunătățile cerului.

            Ce mare înșelăciune!

       Satan oferă aur și argint celor care fac lucrarea lui de defăimare a Numelui lui Dumnezeu. A încercat să-L ispitească cu bogățiile pământului chiar și pe Domnul Isus în pustie unde fusese dus de Duhul.

Matei 4:8-9 „Diavolul L-a dus apoi pe un munte foarte înalt, I-a arătat toate împărățiile lumii și strălucirea lor, și I-a zis: „Toate aceste lucruri Ți le voi da Ție, dacă Te vei arunca cu fața la pământ și Te vei închina mie. “

        În versetul 10, este exemplul Mântuitorului, de urmat în lupta credinței: „Pleacă, Satano“, i-a răspuns Isus. „Căci este scris: «Domnului, Dumnezeului tău să te închini și numai Lui să-I slujești. “