Ape amare!

                                              Exod 15:22-25

            „Moise a pornit pe Israel de la Marea Roșie. Au plecat spre pustia Șur și, după trei zile de mers în pustie, n-au găsit apă.

            Au ajuns la Mara, dar n-au putut să bea apă din Mara, pentru că era amară. De aceea locul acela a fost numit Mara (Amărăciune).

            Poporul a cârtit împotriva lui Moise, zicând: „Ce avem să bem?”

            Moise a strigat către Domnul, și Domnul i-a arătat un lemn, pe care l-a aruncat în apă. Și apa s-a făcut dulce. Acolo a dat Domnul poporului legi și porunci și acolo l-a pus la încercare.”

            După trecerea Mării Roșii ca pe uscat, pe țărmul libertății, a urmat un moment de triumf și   recunoștință pentru salvarea divină. Acolo, poporul  s-a închinat și L-a lăudat pe Dumnezeu ca pe Eliberatorul, Salvatorul, Războinicul puternic (Yehova Savaot), care l-a eliberat din robia egipteană.

          În popasul următor în pustia Șur, unde nu a găsit apă bună de băut, Scriptura descoperă cititorilor credincioși vindecarea apelor amare de la Mara, așa cum citim în versetul 25, unde Dumnezeu Se revelează ca fiind „Domnul care vindecă” (Yehova Rapha).

           Poporul a ajuns la Mara în pustie și au cârtit împotriva lui Moise și împotriva Domnului strigând că nu au apă, dar nu apa îi lipsea poporului, pentru că Domnul Dumnezeu nu-l dusese în pustie ca să-l înfometeze, să-l înseteze, să-l nimicească.

            Poporului îi lipsea credința în Dumnezeul care l-a scos din Egipt cu mână tare! Acolo, Domnul Dumnezeu a pus la încercare poporul Israel, tocmai ca să-l învețe faptul că fără El nu va supraviețui și că fără El nu este viață.

            La Mara, după ce Moise s-a rugat și Domnul Dumnezeu a vindecat apele, a făcut poporului făgăduințe de ocrotire și sănătate spirituală și a stabilit o relație de intimitate, cu condiția să Îi rămână fidel.

           Versetul 26: „El a zis: „Dacă vei asculta cu luare aminte glasul Domnului Dumnezeului tău, dacă vei face ce este bine înaintea Lui, dacă vei asculta de poruncile Lui și dacă vei păzi toate legile Lui, nu te voi lovi cu nici una din bolile cu care am lovit pe egipteni, căci Eu sunt Domnul care te vindecă.”

 De asemenea, în locul acesta Dumnezeu a pus bazele legilor divine pentru poporul Său.

„Acolo a dat Domnul poporului legi și porunci și acolo l-a pus la încercare.”

          Dumnezeu a pus la încercare pe poporul Israel ca să-l înveţe dependența față de El prin rugăciune.

            În versetul 25, Moise a strigat către Domnul; şi Domnul i-a arătat un lemn, pe care l-a aruncat în apă și apa s-a făcut bună de băut.

        Când poporul Israel murmura şi se plângea, Moise s-a apropiat de Dumnezeu și s-a rugat. Dumnezeu a ascultat rugăciunea lui Moise şi a vindecat apele amare. De obicei, când nu ne merg lucrurile așa cum ne dorim, când ni se întâmplă ceva neaşteptat, ne plângem, ne văităm în loc să intrăm în „odăiță”, înaintea Domnului, să ne rugăm. Trebuie să știm că atunci când suntem nemulțumiți și „murmurăm”, nu putem depăși încercarea prin care ne trece Dumnezeu şi nici nu putem rezolva problema, prin plâns și tânguire.

          Când însă ne rugăm ca şi Moise, atunci putem auzi vocea lui Dumnezeu, atunci Domnul Dumnezeu intervine și rezolvă problema; dar, dacă murmurăm și ne tânguim, nu putem auzi vocea Domnului, care ne șoptește duios: „Nu te teme; crede numai!”

            „Căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, care te iau de mâna dreaptă și-ți zic: Nu te teme de nimic, Eu îți vin in ajutor!” (Isaia 41:13). Ascultă îndemnul lui Dumnezeu consemnat în Scriptură. Nu uita, El te ține de mână și îți zice: Liniștește-ți sufletul, știind că Dumnezeu face întotdeauna ceea ce promite.

          Nu te teme, nu renunța, nu dispera, crede că Domnul e de partea ta. Pune-ți încrederea în El, căci El nu te va lăsa la greu, ci îți vine în ajutor, așa cum promite în Isaia 43:2: „Dacă vei trece prin ape, Eu voi fi cu tine și râurile nu te vor îneca; dacă vei merge prin foc, nu te va arde și flacăra nu te va aprinde.”

            El a oferit protecție, izbăvire și mântuire; tu primește prin credință tot ce îți oferă.

            „Eu, zice Domnul, voi merge înaintea ta, voi netezi drumurile muntoase, voi sfărâma ușile de aramă, și voi rupe zăvoarele de fier.

            Îți voi da visterii ascunse, bogații îngropate, ca să știi că Eu Sunt Domnul, care te chem pe nume, Dumnezeul lui Israel. Eu sunt Domnul și nu este altul afară de Mine.” (Isaia 45:2,3, 5).

            Cine altul îți poate întări nădejdea și cine îți poate oferi siguranță în mersul vieții tale, în afară de Domnul Dumnezeu?

        Ai făcut din Dumnezeu refugiul tău, locul tău de adăpost, răscumpărătorul tău, prietenul tău, ghidul sau călăuza ta? Dacă da, atunci fii sigur că Domnul Dumnezeu nu te va lăsa. El Se va îngriji de tine în toată călătoria ta pe pământ.

         Se va îngriji să ai pâine pe masă, să ai ce îmbrăca, să ai ce încălța și apă ca să-ți astâmperi setea trupului, dar și „apa” pentru răcorirea sufletului nu-ți va lipsi.

            Cu ce te confrunți azi? S-ar putea să ai în fața ta obstacole, sau presiuni dintr-o parte sau alta. Cineva te forțează să faci lucruri pe care nu ți le dorești, s-ar putea să ai în față obligații și decizii greu de împlinit.

            Este tentant să alegi frica de oameni, de situații, în loc să alegi tăria credinței. Dacă Îl chemi pe Dumnezeu în viața ta prin rugăciuni și dacă rămâi statornic în credință, El va merge înaintea ta așa cum a promis și va lupta El însuși pentru tine. Va deschide ușile încuiate, îți va da trecere înaintea oamenilor, care te vor ajuta să-ți rezolvi problemele.

            „Amărăciunile” din sufletul tău se vor preface în bucurii și desfătări „dulci”, când vei striga către El ca și Moise în fața apelor amare.

            Crede numai! Rămâi aproape de Dumnezeu și vei fi întotdeauna în siguranță.

           Nu uita prieten drag, că ceea ce spune Dumnezeu, împlinește cu credincioșie. El nu-Și trage cuvântul înapoi nici odată și nu-I pare rău de Darul pe care ți l-a pregătit.