17 – Din interior spre exterior
Autor: Max Lucado  |  Album: Speranță de nezdruncinat  |  Tematica: Schimbare
Resursa adaugata de Mada_O in 25/06/2018
    12345678910 0/10 X

Încercăm să învățăm să ne construim viața pe promisiunile lui Dumnezeu și nu pe problemele din viață. În fiecare săptămână ne uităm la una dintre multele promisiuni din Biblie găsind un personaj care reprezintă acea promisiune. În această săptămână, vorbim despre – aș putea spune promisiunea mea preferată, sau cu siguranță de pe lista scurtă – Filipeni capitolul 2, versetul 13: „Căci Dumnezeu este Acela care lucrează”, unde, biserică? „în voi.” „Căci Dumnezeu este Acela care lucrează în voi.” Și exemplul se găsește în Noul Testament, da, trecem din Vechiul Testament în Noul Testament, și ne vom uita la viața și povestea Mariei, mama lui Isus.  Dar înainte de asta, întotdeauna facem o declarație. Dacă sunteți pentru prima dată aici, bine ați venit, ne bucurăm că sunteți cu noi. Vă rog să vă ridicați în picioare, să stați drepți, și să ne umplem plămânii cu aer și inimile cu speranță. Avem camere care se uită spre noi și ne observă poziția nepotrivită, așadar puteți avea probleme. Glumesc. Haideți să începem, da? Să spunem cu încredere: Ne clădim viața pe promisiunile lui Dumnezeu. Deoarece cuvântul Său este neclintit, speranța noastră este nezdruncinată. Noi nu cedăm în fața problemelor din viață sau în fața durerilor. Noi ne bazăm pe promisiunile minunate și prețioase ale lui Dumnezeu. Amin.

 

Da, Doamne, facem acest lucru. Ne rugăm să putem face asta cu o credință mai puternică. Ai luat acasă pe cineva special săptămâna trecută, pe Billy Graham. Și ne rugăm pentru familia lui și pentru misiunea pe care o desfășoară Asociația Billy Graham. Și te rugăm să-l ierți pe vorbitor, are atât de multe păcate și ajută-ne să-L vedem pe Isus, doar pe Isus. Lui Isus ne rugăm și toată biserica să spună: Amin.

 

Din 1983 până în 1988 împreună cu familia am locuit în America de Sud. Am locuit în orașul  Rio de Janeiro, Brazilia și pe atunci, în anii 80 am avut un radio emițător. Acum unii dintre voi va trebui să îi întrebați pe părinții sau bunicii voștri ce este un radio emițător. Vă rog să vă arătați vârsta ridicând mâna dacă știți ce e un radio emițător. O grămadă de bătrânei aici astăzi. Înainte de apelurile internaționale ieftine și cu siguranță înainte de poșta electronică, cea mai ieftină cale de ține legătura cu cei de peste mări era prin radioul emițătorul, așa că am cumpărat un radio emițător și am și deținut o licență pentru emițătorul radio: PYOZAB mulțumesc frumos. Și în fiecare săptămână vorbeam cu familia noastră prin intermediul radioului.

Când plecam în călătorie, eram atent să scot din priză radioul. De ce făceam asta? Pentru că antena este pe acoperiș și dacă este fulgerată, distruge radioul emițător, ești plecat timp de mai multe zile, poate veni furtuna și întotdeauna scot din priză radioul. O dată, soția mea Denalyn și cu mine am plecat într-o călătorie de șapte zile și ieșisem din apartament când am realizat „Vai, am uitat să scot radioul din priză.” Așa că m-am grăbit înapoi la apartament și am intrat în cămara unde era frigiderul și radioul emițător și am scos din priză ceea ce am crezut că era radioul. Am sfârșit prin a scoate din priză ghiciți ce: frigiderul. Acuma, știți, era vară în Brazilia și e foarte cald și locuiam la etajul al 14-lea într-un bloc cu 14 etaje, așa că e și mai cald. Așa că, timp de 7 zile, frigiderul, nu acesta, s-a copt în apartament scos din priză.

Când ne-am întors acasă Denalyn, soția mea a deschis frigiderul și, o, era putred, a fost o experiență copleșitoare. Când a aflat cine a scos frigiderul din priză, ghiciți cine a fost însărcinat să îl curețe. Deci cum cureți interiorul a ceva ce e putred sau duhnește? Din fericire, soția mea s-a căsătorit cu o persoană inteligentă, așa că am luat o găleată, am umplut-o cu apă cu săpun, am luat o cârpă și am curățat exteriorul frigiderului. Adică fiecare milimetru pătrat. Când am terminat ar fi putut să treacă testul oricărei inspecții militare. Strălucea pe dinafară. După ce am curățat exteriorul, am dechis interiorul și ghiciți ce: încă duhnea. Așa că n-a funcționat metoda.

Hmmm. M-am gândit că știu ce trebuie să fac: săracul frigider are nevoie de viață socială. Adică, și eu aș mirosi urât dacă mi-aș petrece tot timpul singur, în cămară, așa că am organizat o petrecere. Și am invitat toate aparatele electrocasnice din clădirea blocului să vină. Am umplut casa cu aparate electrocasnice. Măi să fie, a fost o petrecere amuzantă. Câteva dintre aparatele de prăjit pâine nu se văzuseră de când erau pe rafturile din magazin. Ne-am jucat tot felul de jocuri precum pusul cablului în priză, am glumit pe seama garanțiilor limitate. Blenderele au fost pe val, stiți, pentru că se amestecă atât de bine. Știți, chiar și cei de la serviciul de dimineată au râs mai bine, cred. Ei bine, am crezut că îmbunătățind viața socială a frigiderului și interiorul ar fi îmbunătațit. Ei bine, ghiciți ce, l-am deschis și vai, încă era groaznic. Nu prea mai aveam soluții așa că m-am întrebat ce aș putea face: știu, trebuie să dăm frigiderului un anumit statut. Așa că am pus un abțibild cu Mercedez Benz și un pic de sensibiliate culturală, un abțibild cu „Salvați balenele” și le-am pus pe frigider. Apoi, pentru putere economică am pus un card de credit: Max the Card. Am pus și un telefon celular, înainte ca telefoanele celulare să fie inventate. Am pus chiar și parfum deasupra frigiderului crezând că îi dau un pic de statut.

Era fain, ar fi putut apărea pe coperta unei reviste populare de de electrocasnice, dar când l-am deschis, ghiciți ce, încă mirosea urât. Am rămas total fără opțiuni și am intrat în disperare. Sunt aproape rușinat să vă spun asta, dar am hotârăt că pentru a curăța interiorul are nevoie de o plăcere care să îi crească tensiunea. Așa că am cumpărat o revistă de divertisment pentru frigidere. Știți, genul de frigidere care are poze cu ușile deschise. Am închiriat un film romantic pentru frigider numit: Marea răceală. Am încercat să pun la cale o întâlnire cu frigiderul din Westing House, de mai jos de pe coridor. L-a refuzat, l-a tratat cu răceală. Nimic n-a funcționat dar totuși, am făcut tot ce-am putut. Am dechis frigiderul și ghiciți ce: încă mirosea.

Acuma, știu ce credeți... Lucado, singurul lucru mai rău decât umorul tău este bunul simț. Cine întreg la minte ar curăța interiorul concentrându-se pe exterior? Chiar vreți să știți? Fiecare ființă umană are în interior lucruri care trebuie să fie curățate. Unele dintre acestea vin din răni suferite, unele vin din greșeli și alteori duhoarea vine din decizii pe care le-am luat sau acțiuni în care am fost implicați, dar indiferent de ce, sunt lucruri în lăuntrul nostru care sunt mizerabile, care nu ni le plac și care nici altora nu le place. Când încercăm să curățăm interiorul schimbând doar exteriorul, schimbând doar aparențele, sau cercul social, sau modul de divertisment, când credem că putem să schimbăm ceva definitiv, pierdem una dintre marile promisiuni din Biblie. Și aceasta este că Dumnezeu vrea să ne schimbe într-un mod miraculos și prețios din interior spre exterior.

Apostolul Pavel a redus totul la o propoziție în Coloseni 1:27. El a zis: „Bogăția slavei tainei acesteia între Neamuri, și anume – puteți spune propoziția asta împreună cu mine – Hristos în voi, nădejdea slavei. Vedeți, creștinul este o persoană în care Hristos „se desfășoară”. Creștinul este o persoană în care Hristos „se desfășoară”. Este un fel de transplant spiritual de inimă. Inima veche este îndepărtată și o inimă nouă, o nouă ființă este pusă în noi. Din nou, apostolul Pavel de data aceasta când a scris bisericii din Galatia a spus:  „Copilașii mei, pentru care iarăși simt durerile nașterii, până ce – puteți spune această ultima parte împreună cu mine – va lua Hristos chip în voi!” Vedeți, în viziunea apostolului, atunci când o persoană devine creștină, Hristos locuiește în ea. Vechiul motor este înlăturat și înlocuit cu un Ferrari. Și aceasta este esența lui Hristos, această prezență a lui Hristos schimbă în mod netăgăduibil ceea ce suntem din interior spre exterior. Adică nu ține de noi să ne schimbăm pe noi înșine, ține de noi să cooperăm cu schimbarea care este deja acolo. Și fiecare element, fiecare trăsătură a lui Hristos este pusă în noi în mod supranatural când îi dăm inima lui Hristos. Din acest motiv Scriptura numește acest lucru naștere din nou, pentru că o prezență cu totul nouă este pusă în credincios.

Nu am înțeles asta timp de mai mulți ani. Nu am făcut-o. Am înțeles toate celelalte prepoziții: am crezut că Hristos era pentru mine, am crezut că Hristos era deasupra mea, Hristos era cu mine, înaintea mea, în spatele meu. Dar acestă idee de Hristos în mine, nu știu cum de am pierdut-o. Nu pot da vina pe apostolul Pavel, el vorbește despre prezența locuitoare a lui Hristos în credincios de 216 ori. De 216 ori. Și apostolul Ioan vorbește despre ea de 26 de ori. Și cred că un mesaj care vine din povestea măreață a nașterii lui Hristos este promisiunea că ceea ce i s-a întâmplat Mariei i se întâmplă fiecăruia care crede. Da, povestea Mariei este mai mult decât o poveste de Crăciun. Este o poveste despre reînnoire. Să vă arăt. Vă aduceți aminte de momentul neobișnuit (Luca 1:30-31,4-35):  „Îngerul i-a zis: ‘Nu te teme, Marie; căci ai căpătat îndurare înaintea lui Dumnezeu. Și iată că vei rămâne însărcinată și vei naște un Fiu, căruia Îi vei pune numele Isus.’ (…) Maria a zis îngerului: ‘Cum se va face lucrul acesta, fiindcă eu nu știu de bărbat?’ Îngerul i-a răspuns: ‘Duhul Sfânt Se va coborî peste tine, și puterea Celui Preaînalt te va umbri. De aceea Sfântul care Se va naște din tine, va fi chemat Fiul lui Dumnezeu.’” O, haide, ar fi putut zice Maria, glumești! Asta n-o să se întâmple. Dar n-a zis. Cu siguranță, cu o rugăciune și o înghițitură în sec a răspuns (Luca 1:38): "Iată, roaba Domnului; facă-mi-se după cuvintele tale!" Și așa a fost. Și uite așa Hristos a fost pus în ea, a fost însărcinată înainte să fi avut relații sexuale. A fost o miraculoasă și frumoasă prezență a lui Hristos în ea. Fetusul Isus creștea, creștea și creștea.

Mă întreb cum a fost. Cum este să îl ai pe Isus în tine crescând, ocupând din ce în ce mai mult spațiu, schimbând interiorul, schimbând modul în care arăți, crescând atât de mare încât într-un final Hristos trebuie să iasă afară. Și știți care e miracolul? Că nu a trebuit să facă nimic să se întâmple asta. O astfel de poveste îi pune pe oameni în încurcătură. O astfel de poveste despre Maria îi pune pe oameni în încurcătură. De fapt, răspunsul istoric la povestea Mariei i-a determinat pe oameni să aleagă între două extreme legate de istoria Mariei. Pe scurt, sunt două răspunsuri nepotrivite: Maria nu poate fi obișnuită, ea este, nu știu, un fel de zeitate, o persoană supranaturală, pură. Nu poate fi doar o obișnuită fată de la țară așa cum e prezentată în Scriptură, ea este prea extraordinară. Așa că unii oameni o glorifică, slăvesc pe Maria ca pe cineva cine este de o altă natură, care nu poate fi atins, care nu este ca noi, de fapt sunt milioane de oameni care se roagă prin mijlocirea Mariei, unii chiar către Maria însăși. Acest lucru este contrar Bibliei (1 Timotei 2:5): „Căci este un singur Dumnezeu și este un singur mijlocitor între Dumnezeu și oameni: Omul Isus Hristos.” Dar provocarea și pericolul slăvirii Mariei este faptul că noi o privăm de statutul de persoană normală. Ei bine, eu cred că unul dintre scopurile poveștii Mariei este să spună că Dumnezeu face ceva cu oameni normali ca mine și ca tine.

Apoi sunt alți oameni care merg în cealaltă extremă, ei nu o slăvesc pe Maria, ei o minimalizează pe Maria, ei spun că e doar o legendă. Toată povestea asta cu nașterea imaculată- când nu putem explica ceva numim acel lucru un mit sau o legendă. Creația este o legendă, povestea cu arca lui Noe, rugul aprins, toate acestea sunt legende neistorice și mituri. Problema, sunt mai multe probleme procedând așa și una dintre ele, aceea că nașterea imaculată a lui Isus prin Maria nu este prezentată în Biblie ca o legendă. Există limbaj alegoric, limbaj metafizic, dar povestea lui Isus este prezentată într-un limbaj istoric pentru a relata ceea ce s-a întâmplat cu adevărat. A existat un Betleem real, un recesământ real, un Irod adevărat, acestea sunt evenimente istorice. Așa că trebuie să fi fost o Maria și Iosif și povestea nașterii imaculate a Mariei este istorică. Este ceea ce a crezut biserica primară, este ceea ce primii părinți ai bisericii au crezut, unii dintre ei au fost martirizați datorită convingerii lor, în parte referitoare la nașterea imaculată.

Un bine cunoscut părinte bisericesc Eurist Euristidius din 140 î. Hr. a scris despre nașterea imaculată a Mariei. Apoi a fost martirajul lui Ignatius în 170 î. Hr. Aceștia sunt oameni care au trăit de-a lungul câtorva generații. Așa că părinții bisericii și autorii evangheliilor n-au avut de ce să respingă nașterea imaculată a lui Hristos, noi de ce am face-o? Da, de ce am face-o? Povestea nașterii lui Hristos pus în mod miraculos în pântecele Mariei este o imagine a noastră. În această poveste există invitația incredibilă care înseamnă că ce i s-a întâmplat Mariei poate să ți se întâmple și ție și mi se poate întâmpla și mie. Prezența Fiului Său în viața ta. Scriptura răspunde cu următoarele afirmații: Isus locuiește în lăuntrul copiilor Săi. Isus le-a spus apostolilor (Ioan 14:20): „Eu sunt în voi.” Pavel le-a spus efesenilor (Efeseni 3:17): „Hristos să locuiască în inimile voastre prin credință.” Care este misterul evangheliei (Coloseni 1:27)?”Este Hristos în voi, nădejdea slavei.” Ioan a fost clar (1 Ioan 3:24): „Cine păzește poruncile Lui rămâne în El, și El în el. Și cunoaștem că El rămâne în noi prin Duhul pe care ni L-a dat.”

Hristos nu este doar pentru tine, sau cu tine – bineînțeles că El este toate acestea – dar El este în tine. El a fost un fetus în Maria. El este o forță în tine. Uite ce vreau să zic: când Îi dai inima lui Hristos, El îți întoarce favorul și tot ceea ce este Hristos este pus în tine în mod miraculos. Nu vorbim despre alăturarea la o organizație ca și cum te-ai alătura Cercetașilor sau despre a fi fanul unei organizații, cum ar fi fan al unei echipe de fotbal. Când îi dai inima lui Hristos, vorbim despre cel mai măreț eveniment care se va întâmpla vreodată în viața unei personae și asta înseamnă că fiecare trăsătură a lui Hristos este pusă în tine pe nevăzute, dar de netăgăduit. Tot ce are Hristos este pus în tine.

Acum, eu cred și cred că sunteți de acord cu mine, că acest lucru cere un răspuns foarte optimist. Pentru că sunt momente când nu îmi place cine sunt. Sunt momente când nu vă place cum sunt. Dar răspunsul meu nu trebuie să fie o modificare exterioară, neobișnuită a mediului. Răspunsul meu trebuie să fie: „Voi sta pe promisiunea lui Hristos că Dumnezeu este în mine și că mă schimbă zi după zi, oră după oră, an după an.” Și în mine, și în tine este prezența lui Hristos care crește atât de mult, încât la un moment dat nu se mai poate controla să nu iasă afară. Asta înseamnă că puterea de control a lui Hristos este în tine. Ai nevoie de niște control de sine? E acolo. Asta înseamnă că harul lui Hristos e în tine. Îți vine greu să-l ierți pe acel nesimțit? E acolo. Poți găsi milă. Nădejdea lui Hristos, răbdarea în suferință a lui Hristos, bunătatea lui Hristos, compasiunea lui Hristos, fiecare trăsătură a lui Hristos este în tine așteptând să iasă la suprafață. Prezența lui Hristos, misterul lui Hristos este în tine. În tine locuiește și puterea care L-a scos pe Hristos din mormânt.

Acum, știu exact la ce vă gândiți. Veți spune, „Max, dacă Hristosul întreg este în mine, de ce mă port atât de mult ca mine?” Ei bine, Hristos n-a terminat cu tine încă. Dar lucrează în tine. S-a angajat prin puterea Lui să activeze în tine puterea Lui. Acest lucru se întâmplă când ne dăm Lui, când umblăm cu El, când deschidem Scripturile și citim adevărul, acesta activează prezența lui Hristos în noi. Când ne aplecăm capul și ne rugăm, „Doamne, vino!”, se activează prezența lui Dumnezeu în noi. Când ne ridicăm mâinile în închinare, când ne punem pe genunchi și ne dăm inimile, când facem pași prin credință, ascultare, toate acestea activează prezența lui Hristos în noi. Dar este un nou „tu”, un tu mai bun, un tu mai bucuros, un tu mai iubitor care va ieși la suprafață. Va ieși. Nu vă uitați așa la mine. Va ieși la suprafață. Nu vă enervați, nu vă dați bătuți. Voi sunteți vase alese ale Dumnezeului Atotputernic. Și El a ales să locuiască cu voi.

Din nou, aceasta este o temă recurentă la apostolul Pavel. El a zis (Coloseni 1:29): „Iată la ce lucrez eu și mă lupt după lucrarea puterii Lui care lucrează cu tărie în mine.” Eu cred că mulți dintre cei ce merg la biserică fac greșeala pe care mulți ani am făcut-o. Aceasta este că Hristos are destulă putere să mă salveze, dar ține de mine să stau salvat și să mă sfințesc. Nu este adevărat. Aceeași putere care te salvează, aceeași putere care scrie numele tău în cartea vieții din ceruri, același har care te salvează este aceeași putere care te ține salvat, care începe să te schimbe tot mai mult, zi după zi, în imaginea lui Isus Hristos. El a făcut-o. Și El o face. Ce a făcut Maria? Care a fost rolul ei în miracol? Care a fost rolul ei? A zis ea, „Na bine, mai bine aș vedea cum funcționează asta și să fac ceva special. Mai bine te-aș ajuta, Dumnezeule să faci asta?” Nu, a zis, „iată roaba Domnului, facă-mi-se după cuvintele tale.” „O, nu valorez prea mult.” Ceea ce aud e că „sunt roaba Domnului, dar Tu poți face asta. Mă voi încrede în Tine.” Nu lL-a ajutat pe Dumnezeu, și nici nu s-a pus împotriva lui Dumnezeu. N-a zis: „Știi ce rea am fost? Știi ce gânduri am avut, ce nevrednică sunt? Da, asta ar putea fi valabil pentru cineva, undeva... ” Dar nu. Nu L-a ajutat pe Dumnezeu. Nu s-a împotrivit lui Dumenzeu, nu a zis: „Nu sunt destul de bună.” Ea a zis doar: „Facă-mi-se după cuvintele tale.” Aceasta este o declarație de convertire, biserică. Asta spune o persoană când vine la Hristos. Ea spune: „Bine. Facă-mi-se după cuvintele Tale.”

Rugăciunea mea pentru tine, copil drag al lui Dumnezeu este ca tu și cu mine să tânjim așa mult ca El să vină în inimile noastre. Ca tot ce am putea zice să fie: „O, Doamne, fă să înceapă lucrarea Ta.” Și să ne deschidem în fața acestui mister minunat că Hristos locuiește în noi și să abandonăm toate încercările noastre de a ne sfinți prin modificări exterioare și să intrăm în această aventură extraordinară umblând împreună și în unitate cu Domnul Isus Hristos  invitându-L să prea controlul și să ne schimbe din interior spre exterior până când vom spune ca apostolul Pavel în Galateni 2:20: „Am fost răstignit împreună cu Hristos, și trăiesc… dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine.” Ca într-o zi să ne gândim: a trecut mult timp de când l-am văzut pe Max. Nu mai trăiește Max, Max cu prejudecățile lui, Max cu iritarea lui, Max cu mofturile lui, Max cu supărările lui, Max cu negativismul lui, Max cu concepțiile lui acre, știi ceva? Nu l-am văzut de mult timp. Mulțumesc, Doamne! Nu mai trăiește Max. Vedeți, în mod legal, tranzacția a avut loc. Asta s-a întâmplat când Max i-a dat inima lui Hristos. Numele lui a fost schimbat pe veci în ceruri. Așa că tranzacția legală a avut loc. Ce se întâmplă acum este partea ce ține de actualitatea existenței noastre.

Așa că, un creștin este o persoană în care Isus Și-a făcut lucrarea, în care Hristos își face lucrarea. Are sens? S-a întâmplat legal, nu pot pierde chiar dacă cad pentru că știu că aparțin lui Hristos și Își face lucrarea pentru că El mă schimbă din interior în exterior. Acum, dacă El face asta de ce nu ne ia în ceruri? Când ne botezăm, de ce nu putem merge uzi direct la porțile de mărgăritar? De ce? Mama mea m-a întrebat acest lucruri de atâtea ori în ultimii ani. A murit la vârsta de 89 de ani și în ultimii 2-3 ani a avut probleme de sănătate. „De ce Max, de ce sunt încă aici?” „Nu știu mama, cred că a mai rămas niște Isus în tine care trebuie să iasă la suprafață să-i ajute pe alții.” Mai este niște Isus în tine, dragă biserică, pe care Domnul vrea să-L declanșeze în cartierul tău, în casa ta, în familia ta, la copiii tăi, la nepoții tăi. Tu ești prezența lui Hristos. Tu ești parfumul lui Hristos. Știi că Biblia spune că ești Templul Duhului Sfânt? Așa că atunci când intri într-un loc, tu ești prezența lui Hristos în acel loc. Când ești la o întâlnire de afaceri, sau când ești în avion, când îi duci pe copii la școală, Isus Își face apariția. Și în timp ce tu și cu mine ne asemănăm tot mai mult cu Isus vom vorbi tot mai mult despre Hristos, vom avea gânduile lui Hristos, mâinile noastre vor avea atingerea lui Hristos, vom avea putere să vorbim vorbe de vindecare, de încurajare, și ceva supranatural și mistic se va întâmpla în relațiile noastre, bănuiesc că de aceea suntem aici, biserică. Adică, eu sunt la fel ca voi, gata să plec, dar aparent, mai este niște Isus care trebuie să iasă la suprafață.

Trebuie să închei, dar te chem: stai pe promisiunea Lui. Dă-i voie acestei promisiuni să schimbe modul în care te vezi. Tu nu ești un total de decizii greșite. Nu ești. Toți am luat decizii greșite, dar lasă-mă să-ți spun ceva. Tu ești prezența lui Hristos. Tu ești Hristos într-o încăpere. Ești. Tu ești favorizat, ești ales, ai fost răscumpărat de sângele lui Isus Hristos. Ești un ambasador al lui Dumnezeu, un parfum al lui Hristos, nu-l lăsa pe diavolul să îți spună altceva. Tu ești cine spune Dumnezeu că ești. Lasă promisiunea lui Dumnezeu care lucrează în tine să schimbe modul în care te vezi. Lasă-L să schimbe modul în care îți vezi viitorul. Ai niște slăbiciuni. Dumnezeu știe asta. Vorbește cu El despre ele. Spune-I, Doamne, putem scăpa de acel lucru, acum? Putem scăpa de atitudinea mea nepotrivită? Poți să mă ajuți să-mi țin limba sub control? Și așa începi să vorbești cu El, numim asta confesiune. Confesiunea nu este un lucru rău. Confesiunea înseamnă să fii în acord cu Dumnezeu. „Doamne, este treabă de făcut. Putem să începem, Te rog?” O, Domnului Îi place să audă asta. Așa că El începe și continuă această lucrare în tine și începi să te schimbi și oamenii din jurul tău încep să observe că duhoarea dispare. Nu pentru că tu faci ceva, ci pentru că Hristos face. Este Dumnezeu care lucrează în tine. Amin.

 

Fă Tată ceresc, să ne vedem în modul în care Tu ne vezi ca prezențe ale lui Isus Hristos. Lui Hristos ne-am rugat și toată biserica să spună „amin”.

 



Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
  • Vizualizări: 472
  • Gramatical corect
  • Cu diacritice
  • Conținut complet
Opțiuni