8 – Anticipați Antihristul
Autor: Max Lucado  |  Album: Triumful zilnic  |  Tematica: Atentionari si Sfaturi
Resursa adaugata de Mada_O in 02/07/2016
    12345678910 10/10 X
Media 10 din 1 vot

    Învățăm să privim titlurile ziarelor din zilele nostre prin lentile diferite, adică prin suveranitatea prezentată în cartea Daniel din Vechiul Testament. Ne vom uita la capitolul 8, dacă vreți să vă deschideți Scripturile în acel loc. De asemenea, dacă doriți să umplți spațiile libere, am pregătit câteva care așteaptă după pixurile voastre. Le veți găsi în buletinul duminical. Să ne rugăm și să trecem la treabă.

 

    Tată ceresc, Îți mulțumim pentru oportunitatea de a asculta. Ne rugăm să-l ierți pe vorbitorul nostru, păcatele lui sunt prea multe să fie numărate. Fă să-L vedem pe Isus, doar pe Isus. Prin Isus ne rugăm și toată biserica spune „amin”.

 

    Cartea Daniel ne descoperă strategia babiloniană de supraviețuire. Babilonul era ostil pentru credința lui Daniel când aceasta a fost dus acolo, în 605 î.Hr. Era un loc real pentru Daniel, la fel cum este o priblemă reală pentru creștini. Noi, ca Daniel, ne găsim într-o societate seculară tot mai lipsită de evlavie. Și ajungem să ne întrebăm cum mai putem avea credință într-o lume care are atât de puțină. Povestea lui Daniel ne răspunde la această întrebare cu două cuvinte: promisiune și profeție. Daniel credea în promisiunile lui Dumnezeu, chiar dacă fusese testat prin regi, chiar dacă fusese dat ca harnă pentru lei, el s-a încrezut în promisiunile lui Dumnezeu. În mod remarcabil, el și-a mai găsit credința și puterea în profețiile lui Dumnezeu. Profețiile din cartea lui Daniel alcătuiesc în jur de 50% din carte. Așadar, a studia cartea Daniel înseamnă a studia profețiile. Daniel și-a găsit puterea în aceste profeții. Puteți spune că el a citit cartea de istorie înainte ca istoria să se întâmple. Profeția l-a făcut să se încreadă în Dumnezeul care deținea viitorul pentru că Dumnezeu îi descoperise destule lucruri din viitor lui Daniel încât să-i dea curaj.

    Prima profeție din cartea Daniel se află în capitolul 2. Includea un vis pe care regele Babilonului l-a avut, un rege pe nume Nebucadnețar. Daniel a interpretat visul. Regele a văzut o statuie alcătuită din patru metale. Vă amintiți? Cele patru metale reprezentau patru vremuri și patru stagii a istoriei neamurilor. Cele zece degete ale picioarelor statuii anticipau o confederație alcătuită din zece națiuni. Această confederație va încerca să conducă lumea, conform profeției, însă va eșua pentru că va fi lovită de o piatră netăiată de mâini omenești. Am învățat că această piatră este... Isus Hristos. Voiam să văd dacă ascultați. Această profeție reapare în Daniel 7. Săptămâna trecută am văzut cum această profeție nu a mai apărut sub forma unei statui, ci în forma unor vedenii. Daniel este cel care a avut vedeniile, iar ele formau o cronologie și un mesaj care era spun din nou și din nou în cartea Daniel. Imperiile își au vremurile lor, dar Dumnezeu se va ține de calea Sa cu privire la istoria omenirii. Iar aceste patru națiuni, într-adevăr, au venit și au plecat. Dar acea confederație de zece națiuni este anticipată prin cele zece degete din Daniel 2 și prin cele zece coarne din Daniel 7. Acest lucru se va întâmpla cândva în viitor.

    Nu mă pot abține să nu mă gândesc la persoana care ascultă pentru prima dată un mesaj ca acesta. Zece degete, zece coarne... Despre ce tot vorbește predicatorul ăsta azi? Ei bine, și Daniel a avut întrebări atunci când a citit profețiile. Chiar când am tras concluziile capitolului 7, eram recunoscători că Daniel a pus întrebări îngerului (Daniel 7:8): „M-am uitat cu băgare de seamă la coarne şi iată că un alt corn mic a ieşit din mijlocul lor şi, dinaintea acestui corn, au fost smulse trei din cele dintâi coarne. Şi cornul acesta avea nişte ochi ca ochii de om şi o gură care vorbea cu trufie.” Acest lucru l-a lăsat mut pe Daniel și el a cerut îngerului explicații. Îngerul i le-a dat, Daniel 7:23-25: „El mi-a vorbit aşa: ‘Fiara a patra este o a patra împărăţie care va fi pe pământ. Ea se va deosebi de toate celelalte, va sfâşia tot pământul, îl va călca în picioare şi-l va zdrobi. Cele zece coarne înseamnă că din împărăţia aceasta se vor ridica zece împăraţi. Iar după ei se va ridica un altul, care se va deosebi de înaintaşii lui şi va doborî trei împăraţi. El va rosti vorbe de hulă împotriva Celui Preaînalt, va asupri pe sfinţii Celui Preaînalt şi se va încumeta să schimbe vremurile şi legea, şi sfinţii vor fi daţi în mâinile lui timp de o vreme, două vremuri şi o jumătate de vreme.” Adică trei ani jumătate.

    Așadar, moștenirea acestui rege rău apare la sfârșitul capitolului 7. Este tema centrală a capitolului 8. În Daniel 8, Daniel se concentrează pe acea secțiune de pe cronologia noastră care se află între confederația celor zece națiuni și necazul cel mare. Ceea ce el a văzut ne permite să facem o afirmație sobră. Doriți să umpleți spațiile libere? Prima afirmație: se apropie un tip rău.

    Se apropie un tip rău. Antihrist – este cel mai folosi nume pentru acest nemernic. El este literal anti-Hristos, anti-speranță, anti-sănătate, anti-bucurie, anti-pace, anti-iertare, anti-salvare. El este împotriva a tot ceea ce Isus aprobă, el este Antihristul. Biblia voastră are în jur de 100 de pagini care vorbesc despre ridicarea, despre căderea, condamnarea, distrugerea și devastarea acestui ultim conducător al lumii. Ea vrea ca noi să știm despre el câte ceva. Nu vrea să fim obsedați de el, dar avem suficient încât să fim informați despre el. Deși sunt multe lucruri despre care nu știm, există un paragraf în capitolul 8, suficient încât să ne sublinieze viața Antihristului. Din cauza timpului, a trebuit să sar la sfârșitul capitolului 8. Făcând asta, am sărit peste două profeții fascinante. Una despre Alexandru cel Mare, cealaltă despre un conducător rău despre care e posibil să nu fi auzit vreodată, Antiohus Epifanes. Alexandru cel Mare a decimat națiuni, Antiohus Epifanes a fost o prefigurare a Antihristului, în ideea că a făcut dezastru în mijlocul evreilor, a profanat Templul. Dar aceștia erau doar niște băieței în comparație cu răul ce va să vină.

    Daniel 8:23-25: „La sfârşitul stăpânirii lor, când păcătoşii vor fi umplut măsura nelegiuirilor, se va ridica un împărat fără ruşine şi viclean. El va fi tare, dar nu prin puterea lui însuşi; el va face pustiiri de necrezut, va izbuti în tot ce va începe, va nimici pe cei puternici şi chiar pe poporul sfinţilor. Din pricina propăşirii lui şi izbândirii vicleniilor lui, inima i se va îngâmfa, va pierde pe mulţi oameni care trăiau liniştiţi şi se va ridica împotriva Domnului domnilor, dar va fi zdrobit fără ajutorul vreunei mâini omeneşti.” Acest paragraf sună a fi cuprinsul vieții Antihristului.

    Să le luăm pe rând. El va apărea „la sfârșitul stăpânirii lor” – adică al celor zece regi. Acest conducător rău va apărea în ultimele zile ale confederației de zece națiuni. El va veni „când păcătoşii vor fi umplut măsura nelegiuirilor”. Ceva va declanșa un tsunami de răutate cum nu a mai fost niciodată. Iar în aceste vremuri de depravare și imoralitate, barbarism și terorism, acest conducător rău va păși înainte. Suntem deja în acele zile? Nu, nu suntem. Vă voi spune când vor fi acele zile imediat. Există ceva ce va declanșa acest tsunamii de răutate.

    El va fi „un împărat fără ruşine şi viclean”. Nu știu ce înseamnă mai exact acest lucru, însă el va avea un aer de om intimidant. Poate ochii lui vor fi tăioși, poate va avea un maxilar puternic. Va fi viclean. În ebraică, această frază este una interesantă. Poate însemna unul din două lucruri, sau amândouă. Poate însemna că este priceput, că este șiret, poate însemna că el locuiește în lumea ocultă. Poate însemna amândouă. Și așa și este. În cartea Apocalipsa, Ioan spune că Antihristul va avea gura unui leu, adică va porunci să i se acorde atenție atunci când va vorbi, la fel cum face răgetul unui leu. Antihristul va fascina lumea cu cuvinte pompoase, el va subjuga prin marea sa abilitate oratorică. El este și va fi hipnotic și va avea un limbaj subtil. Va pretinde chiar și că e Dumnezeu.

    Apoi vedenia spune că „el va fi tare, dar nu prin puterea lui însuşi”. Apocalipsa lui Ioan este de acord cu acest lucru (Apocalipsa 13:2): „Balaurul i-a dat puterea lui, scaunul lui de domnie şi o stăpânire mare.” Cu alte cuvinte, Antihristul este împuternicitul lui Satan. Ceea ce i-a făcut Satan lui Iuda în noaptea trădării, el îi va face și acestei persoane. Îl va poseda. El îi va face ceea ce Duhul Sfânt tânjește să facă cu noi: el îl va controla și îl va conduce.

    Antihristul se va prezenta ca un pare pacifist. Când vom parcurge capitolul 9 care merge mai departe cu această profeție, vom vedea că "El va face un legământ trainic cu mulţi timp de o săptămână” (Daniel 9:27). Va inaugura o vreme a păcii. Va intra pe scena lumii ca un diplomat, purtând o ramură de măslin și va negocia un tratat de pace pentru șapte ani între toată lumea și Israel, apoi va fi sărbătorit ca un pare pacifist, îndeplinind ceea ce nimeni altcineva nu a reușit. Totuși, la jumătatea acestui timp, el îl va încălca și tot iadul se va dezlănțui.

    Apoi „va face pustiiri de necrezut, va izbuti în tot ce va începe”. Această devastare este tema principală a capitolelor 4-19 ale cărții Apocalipsa. Aceste capitole detaliază oroarea acestui mare necaz cu fraze precum „cutremur de pământ”, „foamete”, „moarte”. J. Dwight Pentecost avea dreptate când a scris că nu se găsește niciun pasaj care să ușureze câtuși de puțin severitatea acestor vremuri ce vor veni peste pământ. Necazul cel mare va fi, într-adevăr, cel mai întunecat moment al istoriei umanității.

    El „va nimici pe cei puternici şi chiar pe poporul sfinţilor”. Oamenii care vor avea credință în timpul necazului cel mare, vor fi persecutați. Împreună cu rămășița evreilor, aceștia vor simți întreaga forță a mâniei sale anti-semitice.

    El va propăși și va izbândi în toate. Se va îmbogăți pe seama celor săraci și își va dezvolta bunăstarea prin sămânța necinstei. „Și se va ridica împotriva Domnului domnilor, dar va fi zdrobit fără ajutorul vreunei mâini omeneşti.” Vestea cea bună este că el va fi distrus, vestea cea rea este că întâi trebuie să apară și să fie văzut în lume. El va fi combinarea spiritelor putrede ale lui Stalin, Hitler, Mao Sei Tung, Ming și o mulțime de alți conducători aroganți. Toate astea sunt doar o idee despre cum arată Antihristul într-o zi bună. Nu e de mirare că Isus a spus în Luca 21:20-22: „Când veţi vedea Ierusalimul înconjurat de oşti, să ştiţi că atunci pustiirea lui este aproape. Atunci, cei din Iudeea să fugă la munţi, cei din mijlocul Ierusalimului să iasă din el şi cei de prin ogoare să nu intre în el. Atunci, cei din Iudeea să fugă la munţi, cei din mijlocul Ierusalimului să iasă din el şi cei de prin ogoare să nu intre în el.”

    Știu la ce vă gândiți: „Max, de mult nu ai mai predicat o predică atât de îmbucurătoare. Mă simt atât de înălțat de parcă am aripi, simt că aș putea pleca de-aici plutind. Atâta încurajare, cum ne mai ridici astăzi! Acum sunt pregătit să înfrunt săptămâna care urmează. O, de când nu am mai auzit o așa predică plină de fericire!”

    E un mesaj întunecat, nu-i așa? Un capitol întunecat. Dar ascultați-mă, nu am terminat încă. Și am vești bune pentru voi. Și nu sunt doar vești bune, sunt minunate, vești care ne schimbă viața, acel tip de veste care face din Evanghelie o veste bună. Da, necazul cel mare e pe drum și nimeni nu-și poate imagina cum va fi atunci. Nimeni nu-și poate imagina. Da, trimisul lui Satan e pe drum și este nepus de teribil. Dar alta e ideea. Voi nu trebuie să-l cunoașteți. Dacă sunteți în Hristos, nu va trebui să-l cunoașteți niciodată. Puteți să-l aplaudați pe Isus. Vreau să vă spun de ce. Este adevărat că un tip rău se apropie, dar este la fel de adevărat că toți credincioșii vor pleca.

    În perspectiva mea, acesta este următorul mare eveniment din istoria biblică. Este scris în 1 Tesaloniceni 4:16-17: „Căci Însuşi Domnul, cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel şi cu trâmbiţa lui Dumnezeu, Se va coborî din cer şi întâi vor învia cei morţi în Hristos. Apoi, noi cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiţi toţi împreună cu ei în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh; şi astfel vom fi totdeauna cu Domnul.” Spus și mai simplu, Hristos se întoarce după Biserica Sa. Iar la semnalul Său, toți creștinii – fie morți, fie în viață – vor fi duși în prezența lui Hristos. Acest lucru include învierea credincioșilor morți, a celor iubiți, a prietenilor, a oamenilor de care vă e dor, a oamenilor pe care tânjiți să-i cunoașteți. Include învierea credincioșilor morți, include tranformarea credincioșilor care sunt încă în viață. Și da, inclusiv copiii – nenăscuți, nou-născuți și tinerii. Include și copiii despre care Isus spunea, „lăsați-i să vină la Mine.” El îi va primi în Împărăția Sa. Aceasta este tranformarea pe care a promis-o Isus.

    Cred că puteți sumariza Evanghelia cu 4 săgeți. Prima săgeată este nașterea lui Isus – El a coborât la noi. A doua săgeată este viața lui Isus – El a trăit o viață perfectă pe pământ. Următoarea săgeată este moartea lui Isus – moartea Sa a fost un sacrificiu pentru noi, a luat păcatele noastre asupra Lui și a fost îngropat într-un mormânt. Următoarea săgeată – învierea Lui dintre morți și acum se află în cer, mijlocind pentru problemele umanității. El a trimis Duhul Sfânt acum, în timpul Bisericii, să ne conducă, să ne protejeze și să ne învețe. Apoi vine vremea necazului cel mare și, mai apoi, a doua venire a lui Hristos. Am vorbit despre prima venire, aceasta este a doua venire a lui Hristos, când El va instaura Împărăția Sa pe pământul nostru și-l va readuce la frumusețea inițială.

    Acei dintre voi care sunteți foarte deștepți, câte săgeți ați numărat? Șase! Max, îți lipsește una. Iat-o chiar aici! Se numește „răpirea”. Cuvântul „răpire” nu apare în Biblie. Orișicum, cuvântul „răpire” este cunoscut ca și cuvântul care descrie învierea sfinților care va avea loc înainte de a doua venire. Într-adevăr, cred că este mai bine să vedem răpirea și cea de-a doua venire ca un singur eveniment. Hristos va veni după Biserica Sa și se va întoarce cu Biserica Sa. El va veni după Biserica Sa înaintea necazului cel mare. Cuvântul „răpire” nu apare în Biblie. Îmi aduc aminte de când eram copil că vedeam abțibilduri pe mașini care spuneau: „În caz că vine răpirea, această mașină va rămâne fără șofer.” Și întrebam ce înseamnă răpirea. Ei bine, vine dintr-un cuvânt latinesc, „rapturo”. „Rapturo” este traducerea în latină a unui cuvânt grecesc, cuvânt care este tradus în limba engleză ca și „luat de val”. Așadar, suntem luați în aer. Părinții bisericii au tradus Biblia în latină, așa a apărut acel cuvânt „rapturo” și timp de secole a fost folosit acest nume, „răpire”. Așadar, să nu vă deranjeze faptul că acest cuvânt, „răpire”, nu e în Biblie. E un termen dinafara Bibliei, însă este folosit în mod uzual pentru a descrie răpirea. Înseamnă, pur și simplu, a fi luați în aer.

    Există multe discuții privitor la când se va întâmpla. Eu cred într-adevăr, cred cu toată inima mea, că răpirea va avea loc înainte de necazul cel mare. Și am câteva motive. Unul dintre motive este cartea Apocalipsa. Cartea Apocalipsa conține câteva descrieri ale acestui necaz. Și cartea Apocalipsa dedică capitolele 4-19 descrierii necazului cel mare. În aceste capitole nu se face nicio referire la Biserică. Înainte de acest capitol, există 19 referiri la Biserică. Și, dintr-o dată, cum începe necazul cel mare, Biserica lipsește. Un alt motiv, în Luca 17, Isus compară răpirea cu zilele lui Lot și zilele lui Noe. Cine își amintește de istoria lui Noe și de istoria lui Lot? Aduceți-vă aminte că Lot și Noe au fost salvați înainte de judecata divină. Noe nu a simțit nicio picătură de ploaie, nici Lot focul și pucioasa. În aceeași manieră cred că Isus va salva Biserica și ea nu va simți furia Antihristului. De asemenea, El a promis să facă asta. Isus este descris ca fiind Cel care ne „izbăvește de mânia viitoare” (1 Tesaloniceni 1:10). Pavel a enunțat clar acest lucru, 1 Tesaloniceni 5:9: „Fiindcă Dumnezeu nu ne-a rânduit la mânie, ci ca să căpătăm mântuirea prin Domnul nostru Isus Hristos.” Și încă un motiv, după descrierea învierii celor morți și a răpirii, Pavel ne spune să ne încurajăm unii pe alții cu aceste cuvinte (1 Tesaloniceni 4:18). Mi-ar fi foarte greu să vă încurajez astăzi dacă ar trebui să vă spun că toți va trebui să trecem printr-o perioadă de suferință teribilă. Nu ați considera acest lucru foarte încurajator. Dar cred că este îmbucurător de ușor să vă spun să fiți încurajați că Hristos va veni după voi, înainte ca necazul să înceapă.

    Iată un alt mod de a privi lucrurile. Atunci când un mecanic își mătură prin atelier la sfârșitul zilei, ca rezultat al măturatului, el va avea un făraș plin de gunoi. Acest gunoi conține hârtie, lemn, bonuri, bucăți de plută și conține... gunoi. Dar, de asemenea, printre toate acestea, fiind un atelier de mecanic, are o grămadă de piulițe, bolțuri, șuruburi și șaibe. Știu asta pentru că tatăl meu era mecanic. Iar el niciodată nu a aruncat vreo piuliță, vreun șurub sau vreo șaibă. El avea un mic cabinet cu mici sertărașe – ați văzut vreodată vreunul? Și acolo le păstra pe toate zicând că niciodată nu știi când ai nevoie de vreunul. La sfârșitul zilei, dacă un mecanic vrea să păstreze toate astea, are două alegeri. Poate să sorteze gunoiul cu mâinile – și mulți fac asta. Sau, un mecanic deștept, va lua un magnet mare și-l va trece deasupra gunoiului. Orice lucru care are aceleași proprietăți cu magnetul, va fi atras.

    Aceasta este o ilustrație a răpirii. Hristos va apărea pe cer și orice persoană care are vreo asemănare cu Hristos sau împărtășește identitatea cu Hristos, fiind locuit de Duhul Sfânt, prin roada Duhului Sfânt, creșterea lor în noi, fiecare dintre noi vom fi luați – vom zbura, literalmente, să Îl întâlnim pe nori. Prezența Lui va fi atât de magnetică încât noi vom fi luați și-L vom întâlni pe nori. Așa-i că va fi o zi foarte entuziasmantă? Nu trebuie să ne fie frică și nu trebuie să ne îngrijorăm deloc cu privire la ea. În fapt, se va întâmpla atât de repede că nici nu veți știi, probabil, ce se întâmplă. Scriptura spune că se va întâmpla „într-o clipă, la clipeala ochiului” (1 Corinteni 15:52). Cuvântul grecesc pentru „clipă” este átomos”, cuvânt de unde derivă cuvântul „atom”. Pe cât de mic este un atom, pe atât de repede va fi acest moment. Se întâmpla la clipeala ochiului. Ce e asta, ia priviți! Ochii mei tocmai au clipit. Vedeți ce rapid s-a întâmplat? De atât de mult timp are nevoie Isus să-Și răscumpere Biserica. Isus a spus (Luca 17:34-35): „Vă spun că, în noaptea aceea, doi inşi vor fi în acelaşi pat, unul va fi luat şi altul va fi lăsat; două femei vor măcina împreună: una va fi luată şi alta va fi lăsată.” O versiune modernă a acestui pasaj ar suna așa: două persoane sorb cafeaua la Starbucks, unul va fi luat, altul va fi lăsat; doi oameni vor viziona un film, unul va fi luat, altul va fi lăsat.

    Acum... gândiți-vă la consecințele acestei învieri fără precedent. Învățători cu frică de Dumnezeu vor dispărea din școli. Orice organizație non-guvernamentală va fi părăsită. Școlile creștine vor fi, dintr-o dată, goale. Învățătorii creștini nu se vor mai afla pe planetă. Politicienii creștini, aceia care iau poziție în apărarea credinței, vor fi de negăsit. Doctorii creștini, avocați, cercetători și profesorii de pe întreaga planetă, din orice limbă și de orice cultură, vor lipsi dintr-o dată. Sarea și lumina societății va fi luată dintr-o dată. Apostolul Pavel a spus-o astfel în 2 Tesaloniceni 2:7: „Căci taina fărădelegii a şi început să lucreze (adică puterea diavolului manifestată prin Antihrist, această putere a început deja să lucreze în lume; sunteți de acord cu asta, nu?); trebuie numai ca cel ce o opreşte (sunteți de acord cu asta? – acesta este Duhul Sfânt la lucru prin Biserică) acum să fie luat din drumul ei.” Cu alte cuvinte, la răpire Duhul Sfânt Își va lua puterea din societatea noastră deja fragilă și se va pregăti scena pentru ca falsul Mesia să apară.

    Gândiți-vă la asta. Ce se va întâmpla când sute de milioane, poate miliarde de plătitori de taxe temători de Dumnezeu, iubitori de familie care L-au căutat pe Dumnezeu dispar dintr-o dată? Cine va prelua ștafeta? Cine va călca în gol? Cine va explica dispariția lor cu un discurs oratoric și înflorit, împreună cu promisiuni deșarte? Cine va căuta să aducă lumea împreună sub un tratat de pace fals și să spună „Pace, pace” când, de fapt, nu este pace? Cine este acesta? Este Antihristul. Scena va fi pregătită pentru ca stăpânul înșelătoriilor să își ducă răul la îndeplinire și, printr-un discurs grațios și prin putere satanică – înrădăcinată în ocultism, să aducă soluții ușoare și să facă promisiuni exorbitante pe care el însuși le va călca în scurt timp. Chuck Swindoll oferă un paragraf ca rezumat: „Omul acesta se va ridica după răpire, probabil ca să calmeze mulțimile haotice, tulburate de plecarea inexplicabilă a atâtor creștini. El va fi pregătit și gata să vorbească. El va sta nu doar în fața unei națiuni, ci în fața întregii lumi și le va câștiga aprobarea precum Hitler. El va apărea pe scena lumii în momente de haos politic și economic, iar oamenii îl vor vedea ca pe un om cu o viziune, cu răspunsuri pragmatice și având puterea să unească lumea.”

    Este Antihristul deja în viață în zilele nostre? Nu știm. Ceea ce știm este că nu își poate dezlănțui puterea malefică până în momentul în care puterea Duhului Sfânt care îl oprește va fi luată de pe pământ și până când Biserica nu va fi răpită în prezența lui Hristos. Așadar, chiar și Satan – sau în mod special Satan – trebuie să aștepte după ceasul lui Dumnezeu. El așteaptă după ceasul lui Dumnezeu și Satan nici nu știe când va avea loc răpirea. Nici noi nu știm când va avea loc răpirea, dar știm că va veni. Și știm că vine o vreme când Păstorul cel bun Își va aduna turma la El și, odată ce diavolul va vedea că Păstorul și-a adunat turma, el va apărea la poartă și va începe să seducă și să aducă conflictul asupra celor ce au fost lăsați în urmă.

    Atunci când fetele mele erau mici, mai ales în ciclul primar, iubeau să se plimbe cu bicicletele după-amiaza. Veneau acasă după școală, își făceau temele și dacă le mai rămânea timp spuneau că vor să meargă cu bicicletele. Când zilele erau scurte, iarna – decembrie, ianuarie, februarie – le spuneam că au voie să iasă cu bicicletele, însă trebuie să se întoarcă acasă înainte să se întunece. Înainte să se întunece. Și plecau. De cele mai multe ori se întorceau înainte să se întunece. Însă, din când în când, începea să se întunece și fetele nu apăreau. Ce făceam eu? Ieșeam în curte și le strigam pe nume. „Jenna, Andrea, Sara, veniți acasă!” O făceam cu voce tare, dacă aș fi avut o trompetă aș fi folosit-o. Strigam tare, iar dacă nu-mi auzeau vocea, mergeam să le caut. De ce? Pentru că asta face un tată bun. Nu vrea să-și lase copii să înfrunte întunericul singuri.

    Tatăl vostru cel bun vă iubește atât de mult încât nu vă va lăsa să înfruntați întunericul singuri. El vă iubește atât de mult încât va veni după voi. Și vă iubește atât de mult încât v-a spus că El va veni după voi. Și a promis că-I veți auzi vocea și că veți fi atrași în prezența Regelui regilor precum un bolț  este atras de magnet. Și în timpul necazului cel mare, voi vă veți bucura de o mare sărbătoare. Voi sunteți pregătiți ca o mireasă pentru mirele ei pentru a vă întoarce cu Hristos la a doua venire pentru a domni cu El pe acest pământ.

    Îmi trece prin minte faputul că cineva ar putea să gândească: „Lucado, ce ai fumat săptămâna asta când ai studiat? Nu am auzit niciodată o nebunie mai mare! Te aștepți să cred asta? Ce? Tu îmi spui mie că fiecare creștin va dispărea dintr-o dată de pe planetă și că această lume va fi lăsată, în consecință, în haos? Că pe scena lumii va păși acest Mesia fals care va promite să rezolvă toate problemele lumii când el, de fapt, pregătește lumea pentru o lovitură? Îmi spui că diavolul chiar va acapara pe cineva atât de tare și atât de complet încât atunci când va ajunge la conducerea lumii, va încerca să o arunce în prăpastie? Că Hristos Însuși va veni și că va răpi poporul lui Dumnezeu și-Și va stabili Împărăția?”

    Poate că sună un pic provocator pentru imaginație, la fel cum îmi imaginez că a sunat mesajul lui Noe înainte de potop. Oamenii nu văzuseră ploaie niciodată și, totuși, Noe predica faptul că oamenii trebuie să se pregătească pentru că va începe ploaia. Și a început să construiască o arcă – nu credeți că se gândeau că acest lucru era cel mai nebunesc lucru despre care auziseră? Știți că în minutul în care ușa corabiei a fost închisă, Noe a devenit un geniu dintr-o dată. Isus a spus că zilele de pe urmă vor fi precum zilele lui Noe și zilele lui Lot. Oamenii nu vor asculta, nu vor acorda atenție, se vor îndepărta, vor fi atât de concentrați pe lucrurile din lume încât nu vor acorda atenție. Poate v-ați găsit și voi acolo, iar eu vă sugerez ca dacă acesta este cazul să realizați că Dumnezeu v-a adus aici ca să ascultați acest mesaj. Dacă îl ignorați, sunteți în pericol. Dacă îl ignorați, sunteți în mare pericol. Primiți-l ca o mare speranță! Sunteți iubiți de Dumnezeu. Ați fost aleși de Dumnezeu să faceți parte dintr-o Împărăție eternă pe acest pământ, iar acest lucru implică o vreme de mare necaz. Dar voi nu trebuie să treceți pe acolo. Momente în care Dumnezeu va curăța pământul și va face unul noi. Acolo veți fi în stare să vă închinați așa cum nu ați făcut-o niciodată înainte. Fie ca Dumnezeu să vă conducă într-acolo. Amin?

 

    Tată ceresc, Te rog să iei aceste cuvinte și fă-le să pătrundă adânc în inimile noastre. Nu-l lăsa pe diavol, pe cel rău să vină. Lui îi place să fure sămânța și să întrerupă dezvoltarea credinței. Suntem împotriva lui și suntem pentru Hristos. Primim acest mesaj și Te rugăm să duci la îndeplinire lucrarea Ta în noi. Prin Hristos ne-am rugat și toată biserica spune „amin”.



Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
  • Vizualizări: 702
  • Gramatical corect
  • Cu diacritice
  • Conținut complet
Opțiuni