Din valea plângerilor stinse

Din valea plângerilor stinse
Dorințe vii se întind spre cer,
Ca niște candele aprinse
Ce-și `nalță fumul în eter...

Prin valea plângerilor stinse
Se-adună rodul mântuirii
Și-apare-n zările aprinse
Minunea ce-au visat străbunii...

Din valea plângerilor stinse
Se înalță rodul mântuirii,
Ca niște candele aprinse
Să ardă-n Templul Preamăririi...

În valea plângerilor stinse
Răsună trâmbița-așteptată,
Fecioare cu candele-aprinse
Se strâng la Nunta Minunată...

Doar Valea Armaghedonului
Foșnește de mânii aprinse
Chiar împotriva Domnului
Da-ntr-o clipită vor fi stinse
Doar de-o suflare-a gurii Lui!

19/04/2012*Ioan Hapca
(Zaragoza)