Moise - Ieşirea evreilor din Egipt

Autor: Anonim | Album: fara album | Tematica: Evanghelizare
Resursa adaugata de florenta.sarmasan in 11/01/2012

Referințe

Exodul 15

Cântarea de laudă
Exodul 15:1 Atunci, Moise şi copiii lui Israel au cântat Domnului cântarea aceasta. Ei au zis: „Voi cânta Domnului, căci Şi-a arătat slava: A năpustit în mare pe cal şi pe călăreţ.
Exodul 15:2 Domnul este tăria mea şi temeiul cântărilor mele de laudă: El m-a scăpat. El este Dumnezeul meu: pe El Îl voi lăuda. El este Dumnezeul tatălui meu: pe El Îl voi preamări.
Exodul 15:3 Domnul este un războinic viteaz: Numele Lui este Domnul.
Exodul 15:4 El a aruncat în mare carele lui Faraon şi oastea lui; Luptătorii lui aleşi au fost înghiţiţi în Marea Roşie.
Exodul 15:5 I-au acoperit valurile Şi s-au coborât în fundul apelor, ca o piatră.
Exodul 15:6 Dreapta Ta, Doamne, şi-a făcut vestită tăria; Mâna Ta cea dreaptă, Doamne, a zdrobit pe vrăjmaşi.
Exodul 15:7 Prin mărimea măreţiei Tale, Tu trânteşti la pământ pe vrăjmaşii Tăi; Îţi dezlănţui mânia Şi ea-i mistuie ca pe o trestie.
Exodul 15:8 La suflarea nărilor Tale, s-au îngrămădit apele, S-au ridicat talazurile ca un zid Şi s-au închegat valurile în mijlocul mării.
Exodul 15:9 Vrăjmaşul zicea: ‘Îi voi urmări, îi voi ajunge, Voi împărţi prada de război; Mă voi răzbuna pe ei, Voi scoate sabia şi-i voi nimici cu mâna mea!’
Exodul 15:10 Dar Tu ai suflat cu suflarea Ta Şi marea i-a acoperit; Ca plumbul s-au afundat În adâncimea apelor.
Exodul 15:11 Cine este ca Tine între dumnezei, Doamne? Cine este ca Tine minunat în sfinţenie, Bogat în fapte de laudă Şi făcător de minuni?
Exodul 15:12 Tu Ţi-ai întins mâna dreaptă, Şi i-a înghiţit pământul.
Exodul 15:13 Prin îndurarea Ta, Tu ai călăuzit Şi ai izbăvit pe poporul acesta, Iar prin puterea Ta îl îndrepţi Spre locaşul sfinţeniei Tale.
Exodul 15:14 Popoarele vor afla lucrul acesta şi se vor cutremura: Apucă groaza pe filisteni,
Exodul 15:15 Se înspăimântă căpeteniile Edomului Şi un tremur apucă pe războinicii lui Moab. Toţi locuitorii Canaanului leşină de la inimă.
Exodul 15:16 Îi va apuca teama şi spaima; Iar văzând măreţia braţului Tău, Vor sta muţi ca o piatră, Până va trece poporul Tău, Doamne! Până va trece Poporul pe care Ţi l-ai răscumpărat.
Exodul 15:17 Tu îi vei aduce şi-i vei aşeza pe muntele moştenirii Tale, În locul pe care Ţi l-ai pregătit ca locaş, Doamne, La Templul pe care mâinile Tale l-au întemeiat, Doamne!
Exodul 15:18 Şi Domnul va împărăţi în veac şi în veci de veci.
Exodul 15:19 Căci caii lui Faraon, carele şi călăreţii lui au intrat în mare, Şi Domnul a adus peste ei apele mării; Dar copiii lui Israel au mers ca pe uscat prin mijlocul mării.”
Exodul 15:20 Maria, prorociţa, sora lui Aaron, a luat în mână un timpan şi toate femeile au venit după ea cu timpane şi jucând.
Exodul 15:21 Maria răspundea copiilor lui Israel: „Cântaţi Domnului, căci Şi-a arătat slava:A năpustit în mare pe cal şi pe călăreţ.”
Apele de la Mara
Exodul 15:22 Moise a pornit pe Israel de la Marea Roşie. Au apucat înspre pustia Şur şi, după trei zile de mers în pustie, n-au găsit apă.
Exodul 15:23 Au ajuns la Mara, dar n-au putut să bea apă din Mara, pentru că era amară. De aceea locul acela a fost numit Mara (Amărăciune).
Exodul 15:24 Poporul a cârtit împotriva lui Moise, zicând: „Ce avem să bem?”
Exodul 15:25 Moise a strigat către Domnul, şi Domnul i-a arătat un lemn, pe care l-a aruncat în apă. Şi apa s-a făcut dulce. Acolo a dat Domnul poporului legi şi porunci şi acolo l-a pus la încercare.
Exodul 15:26 El a zis: „Dacă vei asculta cu luare aminte glasul Domnului Dumnezeului tău, dacă vei face ce este bine înaintea Lui, dacă vei asculta de poruncile Lui şi dacă vei păzi toate legile Lui, nu te voi lovi cu niciuna din bolile cu care am lovit pe egipteni, căci Eu sunt Domnul, care te vindecă.”
Exodul 15:27 Au ajuns la Elim, unde erau douăsprezece izvoare de apă şi şaptezeci de finici. Şi au tăbărât acolo, lângă apă.

1 / 1 ▲

Înspre pustiu, Moise a pornit,
Și tot poporul îl urma.
Domnul mereu i-a ocrotit,
Ziua și noaptea-i conducea.

Ziua era un stâlp de nor,
Ca ei să se poată ghida,
Noaptea, un stâlp strălucitor
De foc, ca să poată vedea.

Dar Faraon se răzgândește,
Pe egipteni să-i urmărească,
Care de luptă-și pregătește,
Cu orice preț să-i nimicească.

Evreii erau plini de teamă,
Multe lui Moise-i reproșau.
Nu ar fi vrut nicicând să vadă
Cum egiptenii îi omorau.

Moise pe toți îi îndemna,
Teama deloc să nu-i cuprindă.
Domnul mereu cu ei era
Și egiptenii n-o să-i prindă.

Domnul cu Moise tot vorbea
Și-l învăța tot ce să facă.
Toiagul sus îl ridica,
Să facă loc ca toți să treacă.

Când apa mării a atins,
În două ea s-a despicat.
Întreg poporul l-a cuprins,
Uscatul-n fața lor a stat.

Și au trecut cu tot ce aveau,
Ca pe un drum obișnuit.
Norul de foc îi despărțea
De cei care i-au urmărit.

Apele ca un zid stăteau
La dreapta și la stânga lor,
Iar egiptenii îi urmăreau
Cu caii și carele lor.

Domnul pe ei i-a încurcat,
Roțile carelor le-a scos,
Iar Moise apa a lăsat
Să se prefacă cum a fost.

Iar apele se întorceau
Și înghițeau oastea întreagă.
Cai, călăreți se înecau,
Cu toți se retrăgeau în grabă.

Această zi,
Israeliții au văzut
Puterea Domnului Preasfânt.

Dragi copii vedeti bine daca poporul a crezut in Domnul, s-au savarsit chiar si mununi pentru a scapa acest popor cu viata. Cine ar fi crezut ca Marea Rosie se poate preface intr-un loc uscat ? Dar s-a putut. La Domnul totul este cu putinta. Asta, sa nu uitam niciodata.