Omul îşi sărbătoreşte
Câte-o zi odată-n an
Constatând că-mbătrâneşte
Şi i-a fost timpul duşman.

Însă viaţa nu-i aceasta,
Cea trăită pe pământ
Unde-am întâlnit năpasta
Unui trup slăbit şi frânt.

Viaţa nu-i doar o suflare
Ca o aripă de vânt
Ce se naşte-apoi dispare
Într-un neştiut mormânt.

Când noi am venit pe lume
Cineva ne-a dat un duh
Căutând să ne îndrume
Gândul către Sfântul Duh.

Dacă duhul este-n viaţă
Şi-L iubim pe Creator
Ne trezim de dimineaţă
Cu al rugăciunii dor.

Biblia e-o hrană bună
Pentru duhul cel flămând
Când din piept un psalm răsună
Ce va fi un râu curând.

Viaţa e o părtăşie
Cu Acel ce ne-a creat
Şi a pus o veşnicie
Într-un bulgăre uscat.

Trupul este doar o haină
Viaţa-i darul cel ascuns
Ce cuprinde-n el o taină:
Pe Cristos, Cel ce ne-a uns.

El speranţa ne-o animă
Pentru Cerul Său curat
Pe când lumea ne deprimă
Cu balastul de păcat.

Domnul îmi întinde-o masă.
Eu în mine azi Îl port
Pân-ajung la El acasă
În al veşniciei cort.

Când cel rău mă agasează
Cu săgeţi ce mă ating
Domnul meu din duh veghează
Şi m-ajută să-l înving.

Va veni o zi senină
Pe un cer fără de nori
Când în haine de lumină
Îl voi întâlni în zori.

Nu pot şti ce o să-mi spună
Dar sunt sigur că-L iubesc
Şi-L aştept cu Vestea Bună
Cea din plaiul Său ceresc.

Pân-atunci rămâne dorul
Arzător din pieptul meu
Că Isus cel sfânt, Păstorul,
Va veni ca Dumnezeu.