SPRE CULMILE GLORIEI

Noi pribegim prin astă lume
Şi-avem adesea trupul frânt.
Din slăvi în slăvi, privind spre Domnul,
Ne poartă Duhul Său cel Sfânt.

Atunci când căutăm odihna
Şi-n trupul nostru n-o găsim
Avem în Duh o mângâiere
Când în Isus ne odihnim.

Isus din Cer e Duhul slavei
Şi libertatea Lui e-un har
Care-a făcut din viaţa noastră
O sfântă jertfă pe altar.

Să nu privim la chipul lumii
Ci să-L privim doar pe Isus :
El e Modelul vieţii noastre
Şi Soarele fără apus.

Mahrama inimii-mpietrite
E-o frunză galbenă în drum
Când omul mântuit la Cruce
Primeşte-al Duhului parfum.

Oglinda noastră e Cuvântul
Ce ne-a vorbit de sfântul Miel.
Lăsaţi ca Duhul să vă schimbe
Ca să puteţi trăi ca El.

*****