OGLINDA NEAMULUI LUMINĂ – „Tu te numeşti Annai!”
Autor: Adina-Cristinela Ghinescu  |  Album: Şoptit de Dumnezeu  |  Tematica: Zidire spirituala
Resursa adaugata de Adina-Cristinela in 17/11/2010
La viaţă este dată o singură moarte.
Nu toţi croit-am drum înspre cetăţi...
Calvarul crucii taină prins în spate
Îţi alege un întreg din părţi.

Comorile din lume sunt lăsate
Să pribegească pe drum fără Lumină...
Sunt luminate suflete muşcate,
Acele ce-au răspuns prezent la vină.

Ochii Lui în soare privesc necontenit,
La câte-or să mai vină... suflete cernut
Din prea multă Lumină, fost-ai neprivit
Şi strivit sub talpă, din setea ce-ai avut.

Gustat-am lacom înc-o vară din nămeţii
Razelor sortite-a da Lumină...
Adusem cu căldură acestui punct al vieţii,
Luminarea sacră în care fost-am plină.

Plânsete pe geamuri, crude, iar mocnind,
Dorului de jale, lunecă spre mine...
Fost-am lângă tine şi m-ai văzut murind,
Împietrit şi rece, privind fără suspine!

Ieri, am secat în ape, recunoscându-mi setea,
Ce-a fost al meu dispare în zarea fără nume...
Fost-am o poveste dulce ca şi mierea
Dar, amară-i ea, când e spusă-n lume.

Ce am chemat, să fie! Izbăvitor sihastru...
Nu te cunosc pe Tine, cei neiertaţi şi cruzi,
După al meu neam, datu-m-ai albastru
Deşi numai alb, fost-am printre surzi.

Rătăcind prin ‘nalturi, al sufletului miez
Străbate-o cale lungă pân’ s-ajungă aici...
Ajuns-am chiar de ieri, ori poate doar visez,
Sunt parte peste tot, printre fireşti şi mistici.

Di n toate „numele” ce-am strâns,
Nici unul n-are nume...
Fost-au ţesute doar din plâns,
Născând secret prenume.

Şi când crezut-am că îl ştiu...
Am auzit o şoaptă: „...numele acesta nu îl ai...”
Şi-apoi uimit, vedeam cum scriu:
„Tu te numeşti Annai!”
Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
  • Vizualizări: 1095
  • Export PDF: 3
Opțiuni