Matei 5. Iisus le-a zis la ucenici: -Ferice de cei prigoniți Din pricina neprihănirii, Căci Împărăția cerurilor Este tocmai a lor, Ei au ca, Dumnezeu Pe Dumnezeul Milostivirii, Pe Care-L propovaduiesc, Eu Pe El, Ce-i taina iubirii!... Yah, Tatăl Meu, Stăpân al zidirii..., Ferice de voi când, din pricina Mea, Oamenii vă vor ocărî Și vă vor prigoni, Și vor spune tot felul, de lucruri rele Și neadevărate, Împotriva voastră Bucurați-vă că sunt temeiuri, Pentru marea voastră răsplată Din ceruri, Căci așa fac, cei în haine moi Cum au prigonit pe prorocii Dinainte de voi, Voi sunteți semănătorii Cuvântului Și lumina și sarea pământului, Sarea dacă și-ar pierde, puterea de-a săra, Se-aruncă, pe drumuri Și oamenii, în picioare O vor călca... Voi sunteți lumina, lumii Ca o cetate zidită pe munte, Care privirii, nu se poate, ascunde Și nici sub obroc n-or, s-o pună, Ci sus, cum Luna luminează Celor de sub Lună, Tot așa să lumineze, lumina voastră Înaintea omenirii, Ca și soarele pătruns pe-o mare fereastră, Ca toți pe Dumnezeu să-L Slăvească!! Pe Dumnezeul iubirii!... Nu am venit, cu scopul Să stric, legea și prorocii, Venit-am nu să stric În acest colț lumesc, Venit-am să-mplinesc!!... Cine va strica, una din cele, mai mici porunci, Și va-nvăța pe oameni așa Va fi numit, mai mic, în Împărăție, (n.a.Și Doamne Te rog ca ruga mea Cu nimic, să nu poată strica ceva Din învățătura Ta!... Că vreau ca ruga mea să fie Nădejde pentru-Mpărăție Nădejde-n Tine jertfa vie!!...) Așadar vă spun cât timp Cerul și pământul nu vor trece Nu va trece Frântură de slovă din lege Înainte să se fi întâmplat, Toate lucrurile ce-n Biblie v-am notat, Iar cine le va păzi Și a le păzi-i învață, Încă din această viață, Pe cei din jurul lor, Mari se vor numi-n Împărăția cerurilor!!... Ați auzit că s-a zis, celor din vechime Nu ucide, Dar Eu vă spun că oricine se mânie În cursul vieții, Va cădea sub pedeapsa, judecății!..., Și oricine zice fratelui lui”prostule” Cade sub pedeapsa soborului... Iar de-i zice ”nebunule” Va fi pedepsit, de cuvântul, anatemei Și cade sub pedeapsa, focului gheenei!!... Deci dacă-ți duci la altar al tău dar Și acolo-ți amintești că fratele tău are ceva, Împotriva ta, Întoarce-te spre-a te împăca, Apoi după ce ai primit, de la Domnul harul, Vin-o și nevinovat, adu-ți atunci darul Caută de te-mpacă cu pârâșul tău Cât timp ești cu el pe drum, Ca nu cumva să te dea pe mâna judecătorului, Și acesta pe mâna temnicerului, Că acolo sunt mulți Și nu veți ieși, Până veți plăti, până Și ultimii bănuți!!... Ați auzit că s-a zis celor din vechime ”Să nu preacurvești” Dar eu vă zic, Că orice om se uită la o femeie și o a dorit, În inima lui, cu ea, a și preacurvit!... Și dacă ochiul tău drept, te face să cazi În păcat, ce nu-i bine Scoate-l și leapădă-l de la tine, Acest lucru este bun, Ferind, pedeapsa eternă, Aceea de-ați ajunge tot trupul în Gheenă!!... Moldovan Pavel 27.09.2026. Continuă cu Matei 5,(p.2-a)