Să fie, Doamne, voia Ta al vieții mele sacru țel,
Să nu mă depărtez de ea cu nici un chip, în nici un fel;
Să o cunosc, să o accept, și cu convingere să spun
Că în afara sferei ei nimic nu-i drept, nimic nu-i bun.
Ajută-mă s-o împlinesc indiferent de conținut,
Și s-o urmez chiar și atunci când drumu-i greu de străbătut,
Prin relief accidentat și, omenește, nedorit,
Necomparându-mă cu cei ce merg pe-un drum bătătorit.
Vreau voia Ta, doar voia Ta, în permanență s-o aleg,
Și rodul ei neprihănit în ascultare să-l culeg.
Dorința după voia Ta să-mi umple inima mereu;
Învață-mă s-o-nfăptuiesc, căci Tu ești Dumnezeul meu!
"Învață-mă să fac voia Ta, căci Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă călăuzească pe calea cea dreaptă!" Psalm 143:10.