Nu văd la orizont o rezolvare.
De-atâția ani Te-aștept să îmi răspunzi,
Dar parcă în zadar e-a mea chemare;
Se poate că s-a risipit în zare,
Și Tu de mine, Doamne, Te ascunzi?

Tu numeri pașii pribegiei mele;
Tu știi cât mă frământ în duhul meu,
Știi nopțile fără de somn și stele,
Și câte lacrimi vărs adesea-n ele.
În cine pot să-mi pun nădejdea eu?

Pe cine altul am decât pe Tine?
Doar Tu îmi poți veni în ajutor!
Mi se sfârșește viața în suspine
Dacă nu lupți Tu, Doamne, pentru mine,
Căci nu cunosc un alt sprijinitor.

Tu taci. Te rog să-Ți întrerupi tăcerea,
Al mântuirii mele Dumnezeu.
Te-aștept. Nu-Ți prelungi întârzierea,
Ci lasă-mă să-Ți simt apropierea.
Te chem. Ascultă, Doamne, glasul meu!