Moartea trupului e lipsa
Sufletului ce-a zburat.
Moartea sufletului e lipsa
Ce i-a provocat eclipsa,
Harul sfânt ce-a fost luat
Prin căderea în păcat.

Dragii mei, urâți păcatul!
Și fugiți de ochii-i reci,
Că păcatul vă momește,
Iar la urmă vă orbește,
Și vă ucide pentru veci,
Deși ziceai că doar încerci.

Când se-apropie-alungați-l!
Când privește nu-l priviți!
Și nu vă lăsați momiți!
Chemarea voastră-i să fiți sfinți.
Când vă cheamă nu-i răspundeți,
Dacă vreți să nu pieriți.

Dacă n-ar avea păcatul
Niciodată pedepsire,
Nici virtutea niciodată
N-ar fi binecuvântată,
N-ar avea vreo răsplătire
La a Domnului venire.

Atunci n-ar fi nici dreptate
Și nici Dumnezeu, nimic.
Ar fi înțelepți nebunii
Și cu toți mai marii lumii
Care tocmai asta cred și zic:
Că după moarte nu-i nimic.

Dar există o dreptate
Și aici, și-n veșnicii.
Dumnezeul nost’ o-mparte.
El le răsplătește toate:
Bune, rele, cum or fi,
Dreaptă plată și-or primi.
Amin. Luni, 18 mai 2020)