CALEA

Calea nu este abis,
Nici întuneric ori neant
Când cu Isus ai legământ
Calea ta e paradis.

Numai preda-I a ta viață
Cu-a tale năzuinți și gânduri
Chiar ultima ta tainică dorința
Și mergi cu El spre înalte ceruri.

Cu Tatăl ne-mprieteneste
Când la genunchi venim smeriți,
Căci însuși Isus mijlocește
El a răbdat, simte cu tin'.

Și noi cu prieteni, cu ai noștri
Copii, bătrâni ori mai tomnatici,
Să fim pe calea mântuirii
Că să fim fiii sfinți și veșnici.

Cu tot ce-avem mergem la Domnul,
Cu totul tot ne dăruim
Totul aici jos să rămâie
Totu-i vremelnic! Să nu pierim!

Să ne-adunăm comori in ceruri
Oricât de greu ne e să împărțim
Totul Hristos ne-a dat cu bucurie,
Cu bucurie, dar să dăruim.

Tot ce-a zidit inima noastră
Comoara sfântă pentru cer
O vom avea deplin atuncea
Când ne vom întâlni cu El.

Răpirea noastră, iată vine!
Să ne grăbim a aduna,
Tot ce bun, tot ce zidește,
Ce-am semănat vom secera.

Să nu uităm, talantu-i Domnul,
Pe Domnul dar sa-L dăruim
Când cu iubire, bucurie,
Noi pace sfântă răspândim.

Când ne-ntalnim, o vorbă bună,
De-ar fi cu har e și mai bine,
Vorba nu costă, deci creștine
Grăiește astăzi doar spre bine.

Nu fi zgârcit la fapte bune
Orice nevoie s-ar ivi,
Să dai un sfat, intinde-o mâna
Pe orice om a sprijini.

Și azi o zi și mâine una,
Vă trece-n zbor, si-om adună,
Că mâini' sosește veșnicia
Și lași aicea casa ta.