Tu poți Isuse!

Obrajii-mi ard Isuse
De plâns și suferință
Când văd atâta lume
Căzută din credință

Când văd că-i tot mai plină
A lumii largă cale
Când văd că-i pietruită
Cu plânsete și jale

Când văd că în noapte stau
Cu ochii întunecați
Cu lanțuri de robie
În piepturi ferecați

Când văd că larga cale
Ca o Morgana cântă
Și atrage spre adâncuri
Pe cei ce o ascultă

Când văd că pașii moi
Se târâie spre hău
Se dă o bătălie
De plâns în pieptul meu

Dar n-am putere Doamne
Cum pot să o opresc?
E vântul nepăsării
Spre tot ce e drăcesc

E un vârtej ce poartă
Cu neguri și amorțire
Spre poarta osândirii
Întreaga omenire

Doar Tu Isuse drag
Să faci ceva, mai poți
Ca să-i întorci din cale
Spre ceruri să-i îndrepți

Doar Tu mai poți Isuse
În loc să îi oprești
Să le întorci privirea
Spre porțile cerești

Dar Tu poți să-i mai chemi
La pace și lumină
Să-i speli să-i curățești
De a lumii neagră tină

Doar Tu poți să ne fi
La toți Vindecător
De a lumii înșelăciune
Și de al ei fior

Căci Tu ai biruit
Această întreagă lume
Cu dragostea Ta mare
Și cu frumosu-Ți Nume
Amin!