Efeseni 1:18

Bogăția slavei
Ce-i așteaptă sus
Pe toți ucenicii Săi,
Ce suspină azi prin văi,
E-n cuvinte de nespus.

Nu-s cuvinte pe pământ
Pentru a descrie cerul.
Slava Celui Veșnic Sfânt
Ce ne-a-nfiat prin legământ
Pentru noi este „misterul”.

Pentru noi e taină mare
Cum vom fi acolo sus.
Una știm că-n îndurare
Ne-a salvat din lumea mare
Să fim veșnic cu Isus.

Slava Lui e neștirbită
De-orice uneltiri vrăjmașe.
De Satan nu e oprită.
Ea a fost statornicită
Pe dumnezeiești făgașe.

Slava Lui e cunoscută
De oștirile din ceruri,
De Dumnezeu întărită.
Și El nu poate să mintă,
Ea se-ntinde peste veacuri.

Nimeni nu-I va sta alături
Nici în cer, nici pe pământ.
E cântată-n mii de coruri,
Îngerii Îi dau onoruri
Celui Veșnic Sfânt.

Cum să nu-L slăvim și noi
Pe Cel ce e Mântuitorul,
Cel mai bun Păstor de oi
Ce ne mângâie-n nevoi
Și ne umbrește cu Norul.

Norul Duhului cel Sfânt
L-a trimis pentru ai Săi
Să-i mângâie pe pământ,
Să le dea spre cer avânt,
Să-i conducă pe-a Lui căi.

Duhul Sfânt coboară-un strop
Din slava veșnică de sus.
Ne stropește cu isop
Să mai trecem câte-un hop
Cu-ntăriri de la Isus.

Dumnezeu ne-nvrednicește
Pentru cerul slavei Sale.
Prin sângele sfânt ne curățește,
Duhul minți ni-l sfințește
Ca să-naintăm pe cale.

Slava Lui din veșnicie,
Ea trezește în noi dorul
De-al urma cu bucurie
Chiar prin furtuni și vijelie,
Că-i simțim în piept fiorul.

Doamne, slava Ta să fie
Pentru noi întotdeauna
Dorința sfântă cea mai vie
Ce spre cerul Tău ne suie
Până vom primi cununa.
Amin.
(Miercuri, 21 august 2024)