Un tată-mbătrânit de zile
Și-o mamă cu ochii blajini
Chema mereu a lor copile
Și pe-a lor fii de prin străini

Se adunau mereu acasă
A lor copii cu drag veneau
Se așezau cu toți la masă
Cu pace Sfântă se uneau

Iar de vreunul fără veste
Lipsea de la-ntâlnirea lor
Se-ngrijorau, , Oare ce este,
De n-a venit un frățior?

Războiul, foametea și ciuma
Lovea cu ură în popor
Dar stânși erau cu toți acuma
În jurul mesei puse în pridvor~&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&~.
Dar anii au trecut cu vremurile grele
Veniră zile bune-apoi
Iar ei se bucurau de ele
De libertatea erei noi

Dar când venise ziua dragă
A intâlnirii cu a lor părinți
Putură ei s-aștepte ziua-ntreagă
Căci în zdar, păreau uitați

Căci fiecare prins în ale lumii
Lucrari ce nu îți dau deloc răgaz
Uitaseră de ziua întâlnirii
De lacrimile părintești de pe obraz

Se întristară mult atunci părinții
Căci dragii lor copii nu și-au ținut
Podoaba Sfantă a făgăduintei
Că îsi vor pierde dreptul de moștenitori nu au știut

Căci în durere și în suferință
Când se văzură singuri amâmdoi
Ei hotărâră de bună credință
Să-și dea averea la săraci și goi.

Și căutând pe cineva amume
Să îi aline -n suferința lor
Găsiră un copil utat pe lume
Fără părinți și fără ajutor

Muriră...
Iar Orfanul de pe stradă
Îi inrgopă cu cinste și-i jelii
Și vruse ca întregul sat să vadă
Ce mult îi prețuise și-i iubii

Dar vestea când se duse mai departe
Copii fără preget au venit
Crezând c-averea între ei semparte
Însă dosarul era pecetluit

Lânga mormântu-acoperit cu flori
Stăteau toți roată, își plăngeau păcatul
Îi mai treceau din când în când fiori
Căci ca părintele nu este altul~&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&~. .
Când Tatăl nostru care e in ceruri
Mântuitorul nostru scup Isus
Ne cheamă în linistea serii
Pe fii și fice să privim în sus

Să ne-adunăm cu toți la rugăciune
Copii răscumpărați prin jertfa Sa
Să frângem împreună-aceeași pâine
Dorind cu toți să vină ziua Sa

Iar dacă vreunul fără veste
Lipsește de la masa lui Isus
Ne-ngrijorăm? Pentru că și el este
Răscumpărat prin jertfa lui Isus

Când viața grea și aspră de război
Trecea cu ură peste omenire
Toți se-adunau la închinare și apoi
Se despărțeau cu lacrimi de iubire

Încredințându-se în mâna celui Sfânt
Căci nu știau de s-or vedea și mâine
Se întorceau in case de pamânt
Și adormeau sperând că va fi bine

Dar anii au trecut cu vremurile grele
Iar Dumnezeu trimise zile bune-apoi
Dar nu sau bucurat prea mult de ele
Căci au murit. . Și-acuma suntem noi

Dar când din cer priveste cu iubire
Acel ce și-a dat viața pentru noi
Ne vede stând cu drag in ațipire
Ne place viața erei noi

Și fiecare prins in ale lumii
Lucrări ce nu ne dau deloc răgaz
Uităm și noi de ziua Întâlnirii
De lacrimile lui Isus de pe obraz

Când în grădina Ghețismani în rugă
Stătea dor singur pentru-a mijlocii
Când L-au smerit mai jos decât o slugă
Pentr-omenire când Îl răstignii

Acei ce trebuiau săi spună *Rege*
Acei ce trbuiau să-i spună *Domn*
Care țineau în mână Sfânta lege
L-au răstignit cu ură pe un *Lemn*

Iar vestea că e Mort când se-auzise
O piatră de pe suflet părea că sa desprins
Dar alta și mai mare îi lovise
Când Domnul vieții moartea a învins

Și nu dădu-se celora cu vază
Nădejdea vieții veșnice cu El
Ci numai celora ce Îl urmează
Trăind o viață Sfântă lângă El

Acelora ce cu credință încă
Mai poartă crucea lui Isus
Acei ce și-au zidit casa pe sâncă
Dorind să vină Mirele Isus

Și azi prin Dihul Sfânt și prin Scriptură
El ne învață să trăim curat
În dragoste să fim fără măsură
Să nu ne pierdem dreptul ce nea dat

Să nu uitam de ziua adunării
Așa cum unii azi obijnuiesc
Căci ne așteaptă ziua răsplătirii
Să fim in veci cu Tatal cel ceresc

Că nui mai drag si scump nimic pe lume
Decât părintele ce nea creat
Răscumpărându-ne nea dat un nume
Săl prețuim, căci viață El nea dat

Să ne-nchinăm in fata Lui Isus cu umilință
Să nu-L lasăm uitat ca pe-un străin
Căci El ne dă în luptă biruință
Și viața veșnică cu El. Amin