Olog de sine
Doamne, mi am pierdut pasii spre tine...
Si nici mâinile ne te mai găsesc...
În miez de noapte, sclipiri îmi dau târcoale şi pare că nimeni nu mă aude...
Plânsul și râsul au fugit de mine. .
să fiu olog de sine?
Nu-mi da picioarele înapoi, nici plânsul... nici râsul
Vreau Doamne, o fărâmă de aripă,
și dor de spini să mă răsucească iar spre crucea Ta,
În șoapta pătimirii Tale... să nu mai fiu olog de Soare.
Pentru Diana, prietena mea dragă ...
Un suflet de o noblețe raŕă în suferință , cu un zâmbet și o bucurie Cristiçă...