Fiecare suflet piere
Prin a lui neînfrânare.
Cât e-n stare el să-și facă
Rău la propria lui barcă,
Nimeni nu mai e în stare
Cât e lumea asta mare.

Îmbuibarea cu mâncare
Pentru multe este rea:
Sufletul învârtoșează
Și-apoi greu înaintează;
Inima o face grea
Și va iubi lumea cea rea.

Mintea o secătuiește,
Trupu-l face moleșit,
Zici că la răpus desaga
Și-i zădărnicește vlaga
Omului păcătoșit,
Omului nepocăit.

Fiara nu își apleacă fruntea
Decât frântă și răpusă.
Firea rea numai sub Cruce,
Când prin har o poți aduce,
Stă învinsă și supusă
Și-i de Duhul Sfânt condusă.

Toate relele din lume
Doar din desfrânare vin.
Din a diavolului temple,
Lipsa înfrânării umple
Trup și suflet cu venin
Și-aduc al veșniciei chin.

Omul știe să măsoare
Mult mai sigur cu privirea.
Hărnicia și-nfrânarea
Aduc binecuvântarea,
Nu te-nșală nicăierea
Și-ți apropie mântuirea.
Amin.
(Duminică, 3 ianuarie 2021)