Dintre jertfe fel de fel
Ce miros aduc pe-altare,
Una este mai aleasă,
Ea se cheamă ascultare.

Când poporul era rob
Și le-a fost făgăduită
Izbăvirea mult iubită și dorită,
Domnul le-a trimis pe Moise.

Dar ca să-mplinească planul
Celui veșnic Împărat
Toți să se supună Vocii
Ce pământul a creat!

Și cu sânge au uns ușorii
Căci de Domnul s-au temut,
Și-ascultarea pentru ei
A fost pavăză și scut.

Când la Ierihon sosiră
Nu prin vitejia lor
Au căzut ziduri înalte
Ci prin ascultarea lor.

Câte fapte de credință
Au făcut cei din trecut,
Nu s-au înfricat de moarte
Cât pe Domnul au crezut.

Au trecut ape adânci
Pe uscat ca și răsplată
Căci a celor ce ascultă
Dumnezeu le este Tată!

Dar și neascultarea, frate,
Câtă roadă-amară aduce,
Și probleme și păcate,
Teamă și necazuri multe.

Dar prin ori și ce ai trece
Când tu stai în ascultare
Casa cea zidită-n Stâncă,
Nu se clatină, e tare!

Oh, am vrea în viață, Doamne,
Să ne ții inima tare,
Să-nvățăm căci biruința
Vine doar prin ascultare!