Să te-ntorci la Dumnezeu

Să te-ntorci la Dumnezeu
După multe zile-n care
Ai căzut pe drum în disperare,
Se-aseamănă cu vremea ce, mereu,
După luni de îngropare,
Renaște, și din gerul greu
Răsare plăpândă, o floare.

Să te-ntorci la Dumnezeu
După ce, atâta vreme,
Te-a robit păcatul greu,
Deși știai Cuvântul Său,
Se simte ca un stop în lume,
Unde soarele n-apune,
Unde Domnu-i lângă tine.

Să te-ntorci la Dumnezeu,
Deși în tine ai rușine
Și oriunde te uiți, oricine
Este mai bun decât tine,
Se aseamănă cu-alinul
Și când simți de-odată plinul
Harului în ape line.

Să te-ntorci la Dumnezeu
Se simte ca al mării val,
Când Isus, fără hotar,
Iartă orice fapt amar.
El iubește, miluiește,
Orice om care greșește,
Dacă se și pocăiește.

Să te-ntorci la Dumnezeu
Doare ca o rană-n piept,
Căci auzi acel glas drept:
„M-ai lăsat mult să aștept”.
Însă este cea mai dulce
Decizie, ce în cer te duce,
Chiar de-ți este greu sub cruce.

Amin.