1
Mergeam odinioară, tăcuți
Sub clar de lună
Ne tresăltau în suflet
Comorile cerești
Noi doi eram o lume
Edenică și castă
Pe veci adăpostită
Sub aripi îngerești!
Ținându-ne de mână
Doi fluturi într-o noapte;
Pluteam pe malul apei
Atât de bucuroși
Ni se zăreau pe chipuri
Portretele de zâmbet
Și șoaptele din suflet
De visători frumoși!
Mergeam odinioară, sortiți
Din veșnicie
A ne întâlni în lumea
Pământului creat
Știam atât că ochii-ți
Luceau de-o bucurie
Profundă și eternă
Din cerul Prea-Înalt!
2
Și am știut atuncea
Tot revăzându-ți ochii
Că ceasul care fuse
Era demult și-anost
Că viața-mi dinainte
Pe tine a te cunoaște
Era cer fără soare
Și ploaie fără rost!
Biruințele lui David
Slavă lui Dumnezeu !