O, Tată drag, atâtea lucruri bune
Am învățat de când Te-am întâlnit,
Am pribegit prin văi și prin genune,
Trecut-au ani, dar bine n-am găsit!

Îmi amintesc ce multă suferință
Am adunat în drumul meu stingher,
Dacă aveam un bob mic de credință,
Puteam să strig oricând "Eben-Ezer"!

Tu, Stânca mea, mi-ai ocrotit piciorul,
Ca să nu calc greșit și ca să pier,
Deasupra mea în arșiți ai fost Norul,
În nopți târzii, un Stâlp de foc pe cer!

Mi-ai luminat și duhul și cărarea,
Ca să Îți calc pe urme, Domnul meu,
Așa văzut-am ce frumoasă-i zarea,
La bine, dar și-atunci când a fost greu!

Chiar dacă nori, furtună se abate,
(Și multe sunt în ultimii mei ani!)
Privesc spre cer cu multă scumpătate,
Căci veșnicia n-o cumpăr cu bani!

Mai bine-aici sărac și-n suferință,
(Eu știu că Tu doar binele mi-ai vrut!)
Decât să mor bogat, fără credință
Și lepădat, uitat, pe veci pierdut!

Nu e ușor când veștile vin turmă,
(Nu ca mioare ci ca lupi flămânzi!)
Să-mi fure pacea, dar Tu vii din urmă
Și lacrimi văd în ochii-Ți mari și blânzi!

Și mă opresc, vreau să rămân cu Tine,
Simt dragostea cu care mă cuprinzi,
Și plâng și eu, Isus, îmi face bine,
Te rog o stea în suflet să-mi aprinzi!

S-o pui în pieptul meu la înviere,
Ca peste timp să luminez mereu,
Celor ce n-au un pic de mângâiere,
Să le vorbesc tăcut, de Dumnezeu!

Revarsă-Ți Doamne harul, fie-Ți milă,
(Ești Dumnezeu, Yehova, El Saddai!)
Te-ndură de ființa mea umilă,
În încercări, Tu biruinți să-mi dai!

Și vasul slab, disprețuit, să fie,
Ulcior cu apă rece, de izvor,
Tovarăș bun pe drum de veșnicie,
Să fiu oricând un bun îndrumător!

Și slava și onoarea fie-Ți dată,
Ești Calea, Adevărul și ești Viață,
Eu n-am să mor, Isuse, niciodată,
Tu vindeci, dai putere și speranță!

17/03/2026, Barcelona- Lucica Boltasu