Vai vouă celor care nu înțelegeți;
A orbului, cumplită căutare,
Pentru a găsi cea mai bună cale,
Spre a merge fără vătămare
Către a Domnului chemare.
Dorința surdului sărăcit
De a auzi și a fi auzit,
Și a cunoaște al glasului cânt,
Și sunetul pe acest pământ.
A ologului, mare dorință,
De a avea a lui putință,
Singur, a se îndrepta,
Spre a ajunge undeva.
A mutului, manifest,
Prin mimică și prin gest,
Căutând cu disperare,
Cea mai bună exprimare.
Lipsiți de unele haruri,
Mulți au schimbat lipsa în daruri,
Și printr-o bună viețuire,
Găsesc calea spre mântuire.
Ei nouă ne sunt semeni,
În duh și trup ne suntem gemeni.
Vai celor ce nu-i cinstiți,
Și cu ignoranța îi priviți.