Doamne, Tu mă iartă!

De câte ori cu știință sau cu neștiință
Am alergat spre slava cea deșartă,
Amăgit și istovit de neputință.
Doamne, Tu mă iartă!

Am trecut pe lângă multă suferință
Nevăzând pe cei ce cu durere o poartă
Pentru prea puțina mea credință.
Doamne, Tu mă iartă!

Neînțelegând că suferinzii au nevoie de ajutor,
Orbit în a lumii efemere goană deșartă
Nu am zăbovit asupra neputinței lor.
Doamne, Tu mă iartă!

M-au robit și a simțurilor multe dorințe,
Cerându-mi plăcerea ce o poartă,
Am păcătuit și am rătăcit de la credință.
Doamne, Tu mă iartă!

Mintea și ochii îmi rătăcesc mereu,
Gura mea multe, multe rele poartă,
Gândul îi face loc celui rău.
Doamne, Tu mă iartă!

Ajută, Doamne, a mea slabă conștiință,
Ca viața mea de rele să se despartă,
Și pentru rătăcire și neputință,
Doamne, Tu mă iartă!

Mă iartă și-mi dă putere, tărie și iubire,
Să mă eliberez de tot ce am făcut rău,
Să-Ți aduc Slavă, Cinste și Mărire,
Să urmez în veci drumul Tău.
19.11. 2017