Încercări multe lovesc,
Valurile multe ne țintesc,
Vântul ne lovește tare,
Dar Cristos ne e scăpare.

Credința în Isus e-o arcă
Stăm liniștiți cu El în barcă.
În control El are toate,
Să oprească valul poate.

Barca la mal ne-o aduce,
Trebuie să privim la cruce,
Sus pe stâncă ne pune,
Lui totul i se supune.

Încercare și răbdarea,
Ne aduc binecuvântarea.
Pentru cer ne pregătește,
Firea rea ne-o zdrobește,

Isus deloc nu mai amâna,
Ne-a luat în a Lui mână.
Vasul vrea să-l curățească,
Pe deplin să-l sfințească!

Nimic nu-i la întâmplare,
El are un plan cu fiecare,
Chiar dacă nu prea pare,
Are pregătită o scăpare.

Prin credință se trăiește,
Doar așa se izbutește.
Cu încredere în Cristos,
Din toate mereu ne-a scos.

Isus știe cât putem,
În El să ne încredem,
Ne va da de sus putere,
Nu ne lasă în durere!

Când lacrimi curg pe obraz,
Doborât ești de necaz,
Isus vine te întărește,
Cu grijă El șlefuiește.

El ne vrea aur curat,
Eliberați deplin de păcat,
Caracterul ni-l formează,
În toate El ne veghează.

Nicicând nu abandonează,
Prin toate Isus lucrează,
Valurile, vântul și furtuna,
Ascultă de El într-una.

Oricât El va îngădui,
Oricâte vom suferi,
Toate au un sfârșit,
Omul va fi izbăvit!

Căci acolo sus în cer,
Lacrimile pe veci pier,
Nu va mai fi suferință,
Să mergem prin credință

Până la capăt să răbdăm,
Cunună sfântă să luăm,
Nicicând să nu renunțăm,
Iadul mereu să-l refuzăm.

Ne ridicăm prin credință,
Căci Cristos ne dă biruință,
Lângă El lipiți să stăm,
În toate să-l ascultăm.

Fie Domnul lăudat,
Căci de noi S-a îndurat,
Nu ne lasă să pierim,
Merită mult să-L iubim

Prin pustiu dacă ne trece,
Din stâncă ne dă apă rece.
Prin mare face uscat,
Nicicând nu ne-a abandonat.

Mâncare dacă nu avem,
Speranța să n-o pierdem
Prepelițe chiar și mană,
Ochii noștri or să vadă.

Soarele și luna le ține pe loc,
Nu ne lasă absolut deloc.
Iordanul și marea le desparte,
Cu fiecare lucră aparte.

Când sunt apele amare,
Amărăciune prin El dispare,
Oricât e necazul de mare,
Isus mereu are o rezolvare.

Motive deloc nu ai,
Îngrijorat cumva să stai,
Căci Tatăl nostru Sfânt,
Ține-n mână întreg pământ.

Pentru El nu-i nimic greu,
Căci nu-i om, e Dumnezeu,
Nu are limită de fel,
Nimeni nu se compară cu El,

Acest Dumnezeu ți-e Tată,
Să nu uiți asta vreodată,
Chiar la moarte de ești dat,
În cer ești așteptat.

Cerul El îl deschide,
Și nimeni nu-l poate închide,
Închide gura la leu,
Pentru El nu-i nimic greu.

Indiferent de rezultat,
Domnul să fie mereu lăudat,
Voia Lui mereu în toate,
El ne scapă de la moarte,

După moarte El ne așteaptă,
De-am umblat pe calea dreaptă,
Dacă am trăit zilnic cu El,
Nu ne va lăsa de fel.

Viață din belșug ne va da,
Mereu vom sta în prezența Sa,
Ne-a pregătit Noul Ierusalim,
Acolo nu va mai fi chin.

Acolo va fi a noastră casă,
Vom sta cu El la masă,
Peste tot aur, diamante, cristal,
Porți frumoase de mărgăritar.

Râul vieții ce curge lin,
Pomul vieții cu roade din plin,
Toate sunt la îndemână noastră,
Acolo va fi a noastră casă.

La capătul suferinței de acum,
Începe un nou frumos drum,
Domnul celui încercat,
Răsplăți multe are de dat.

Oricât de mare e suferința,
Să nu ne pierdem credința,
Căci am jurat Lui Dumnezeu,
Că-L vom sluji în bine și-n greu.