Dragul meu, ia seama bine!
Că, să știi, de la ispită
Până la păcat mai este
Nici o filă de poveste,
Doar un pas, iar viața toată
Vei fi cu conștiința pătată.

Fericit vei fi când calea
Aceasta îți va fi oprită
Și-al tău suflet nu va face
Cu ispita pact de pace,
Pasu-acesta niciodată,
Păstrându-ți viața curată.

Când pe Domnul L-ai ruga
Ca să-ți arate starea ta,
Sigur te-ai înspăimânta
De aceea ce-ai vedea,
Când Domnul te-ar cerceta
De păcatul cât e în ea.

A plăcerilor gustare
Și-al păcatului pahar
Dulce și plăcut îți pare,
Pân’ te duce la pierzare,
Dar la urmă, -n veci e-amar
Că te scoate de sub har.

Cum e trupul plin de lepră
De urât și de scârbos,
Tot așa este înfățișarea
Celui ce-a pierdut cărarea,
Sufletului celui păcătos
Care-i fără de Hristos.

Dar cum de curat e cerul
Care-i atâta de-nstelat
Este sufletul ce-n lacrimi
A scăpat de multe patimi.
S-a întors și-a fost iertat
Și de păcate spălat.
Amin.
(Joi, 14 mai 2020)