Aprins mi-e-n suflet dorul după Tine,
Și-n fiecare nouă dimineață
Abia aștept, Isus, să Te-ntâlnesc!
De când viața mea Îți aparține
N-am altă bucurie mai măreață
Decât unit cu Tine să trăiesc.

Întotdeauna și în permanență
Să am neîntreruptă părtășie
Cu Tine, scumpul meu Mântuitor;
Căci dragostea produce dependență,
Și Tu-mi ești tot, acum și-n veșnicie,
Indiferent dacă trăiesc sau mor.

În Tine-i absoluta împlinire:
Viața este-o binecuvântare
Și are preț pentru că mă iubești,
Iar moartea-i trecerea spre nemurire,
Intrarea-n starea de glorificare;
Atunci Te voi vedea așa cum ești!