Un gând de seară
Ce mă cuprinde în necuprins
Și acaparează al meu interes
Se numește: O, Doamne, când vii?

Au trecut două mii de ani
De când se vorbește
Despre a Ta venire
Și marea răpire.

Mulți creștini nu mai cred,
S-au pierdut chiar și pe ei
În ale lumii sindaruri
Ce le-au acaparat privirile.

Merg la biserică să fie prezenți,
Nu mai au unitate,
Nu mai sunt cum au fost
Când se rugau cu foc.

De la anvon se predică
Parcă ar fi roboți,
Au stins Duhul,
Își fac predicile lor.

Nu mai au putere în cuvânt
Să vindece, să elibereze nici atât,
Au dat la o parte vechiul legământ
Ce a fost pecetluit cu Duhul Sfânt.

Chiar în Cuvânt este scris:
Dragostea la mulți se va răci,
Se va ura frate pe frate
Și unii pe alții se vor da la moarte.

Și atunci venirea Mirelui
Va fi și mai aproape,
Puțini vor fi găsiți pregătiți
Cu ulei în candelă,
Ca fecioarele înțelepte.