Dacă ești lumină, arde!
Chiar de ești disprețuit,
Râvna ta mereu să crească.
Mâine o să se cunoască
Dacă tu ești pocăit
Ce-ai fost astăzi, negreșit.

Lumea nu te vede-adesea
Câtă vreme ești în ea,
Cum la fel pe drumul vieții
L-au găsit cândva drumeții
Când în mormânt nu mai era,
El le-a frânt cu drag pâinea.

Ostenind să tot răsufle
Aerul din lume greu
Ce-i pământesc se obosește,
Dar a ta inimă dorește
Ce-i ceresc, din Dumnezeu
Să îți umple vasul tău.

Când Îl simte al tău suflet,
Când fericit cu El petreci
Fugi de ce-i rău și faci bine,
Te-ntărești în duh pe tine,
Respirând curat în veci
Harul celor vrednici.

Când ți-e inima legată,
A fi liber n-ai să poți.
Doar când nu iubești pe nimeni
Dintre semeni, pământeni
Ai să-i poți iubi pe toți
Și în harul sfânt să-noți.
Amin.
(Marți, 29 iunie 2021)