Mormaiesc carele cu merinde o doina din osiile de soare crăpate …
Pe drumeagul miriștilor golașe și desfundate de recile ploii. .
Boii cu jugurii mâncate de carii și cu uzurile folosinței in ele incrustate. .
Au până in bătătura de piept la spume din efort și noroi. .

Pălmași mai pun un umăr in speteaza de leoitră indoită. .
S-ajute plăvani picați cu coarne in genunchi rasfrânți. .
Și pielea lor scămoșată in vânt și de biciuri de-a lungul croită….
Tresare și se incoadă in opintirea a celor ce nu se lasă înfrânți. .

Teribil tabloul desenat la margini de cătune sărace…
Desprins parcă de pe șurile cu șendilă verzui-ponosită
Efortul sisific de a salva roadele din vitregia vremi răpace…
Pentru viața din mămăliga aburinda sau o fărâmă de pită

Așa. și Cristos Domnul, tăvălit in tină sub cruce urcă un munte. .
Piciorul Lui sleit e zdrelit de pietre și mâlcește in pas legănat. .
Că duce in fiece rană, un bob de sudoare, un fir de viața cât un grăunte. .
Cade, dar iar se ridică sub ploii de sudalme pe obrazul cu ură scuipat. .

El trage carul până la capăt, oricât povârnișul înainte-I stă de abrupt. .
Oricâte râsteie implântate in spate, ițe de durere ii țesură. .
In incordarea nespusă a lumii, El poherțul crucial n-a rupt …
Si ocara n-a găsit loc de odihnă pe setioasa si uscata Lui gură. .

Ca un animal de povara, tăcut și plecat sub silnicia din noi. .
Isus duce piatra altarului Său unde v-a fi sfâșiat și ars pină-n tăciune …
Dezbrăcat de liniștea sufletului, El îmbracă cu izbândă pe goi…
Dumnezeu Cel Vesnic moare in ograda lumii fără sa își lase alta opțiune!