Nimeni nu te poate face
Să faci ceea ce nu vrei,
Ce nu e de bun augur.
De aceea tu porți singur
Vina și răsplata ei,
Dacă-i rău sau bun temei.

De departe-i trandafir
Sau monument în stil baroc,
De aproape-i borș cu știr,
Nu- l poți trece suvenir.
De departe-i busuioc,
De aproape-i jar și foc.

Nu poți ști ce zeamă fierbe
Într-o oală astupată
Cu capacul de aramă,
Nici în omul cel cu pizmă
Ce se-ascunde, niciodată,
Că nu-i cu inima curată.

Până tragi la jug cu omul
Și mănânci un sac de sare,
Nu poți ști ce-ascunde-n suflet,
Cum îi este al său umblet
Și ce este-n fiecare,
Dacă poți să-i dai crezare.

Suferința celor mici
Cere-o dreaptă plată
Care vine ori aici,
La copii și ucenici,
Ori la judecată
Și sigur va fi dreaptă.

Judecă-nțelept o faptă
Și-apoi osândește.
Numai prostul și nebunul
Pedepsește-asinul.
Sare și-l lovește,
Că prea multe nu gândește.

Bucuria de-un păcat
Foarte rău te arde,
Sufletu-ți va fi-nșelat,
De sub har îndepărtat.
Ura-i viermele ce roade
Inima în care șade.

Ura bucuriei are
Cel mai aspru așternut:
Numai sete și dogoare
Și la umbră și la soare,
Când îi pare c-a băut
Se usucă și mai mult.

Fericit e cel ce-și poate,
Cu-nfrânare, rugăciune,
Ura de la suflet scoate,
Și să meargă mai departe
Însoțit de fapte bune,
Biruind cele din lume.
Amin.
(Marți, 2 februarie 2021)