A fost odată mai demult
în vremurile-ndepărtate
Un om cu sufletul curat
și plin de bunătate

Nu se certa, nu avea ură
era milos și de-ajutor
Mângâia pe cei bolnavi
tămăduia rănile lor

Hrănea sărmanii și orfanii
asculta durerea tuturor
Învăța pe oameni calea
înspre împărăția cerurilor

La fel, ca și atunci Isus și azi
ajută, vindecă și-nvață
Mângâie, ascultă și te cheamă
la o nouă și frumoasă viață

*
Dragul meu, nu fi nepăsător
ascultă vorba înțeleaptă
De plecat, cu toți plecăm...
dar dincolo cine ne așteaptă? !