Efeseni 3:19

Dragostea lui Isus
E de toate mai presus,
Este mai presus de fire
Și aduce mântuire.

Aduce eliberare
Din orișice apăsare
Și deplină mângâiere
În necazuri și durere.

Dragostea lui Isus
E un foc aprins
Care mistuie deplin
Tot ce nu-i din duh divin.

Tot ce nu ne-nalță,
Nu ne-aduce siguranță
Le topește-n harul Său
Bunul Dumnezeu.

Dragostea-i ceva sublim
Ce prin Duhul Sfânt trăim
Când ne-mpărtășim smeriți
Împreună cu cei sfinți.

Dragostea-i împărăție
Ce-are gust de veșnicie
Între cei curați la suflet
Și cu sfințenie în cuget.

Nu-i fericire mai presus
Ca trăirea cu Isus
Care lacrimi sfinte stoarce
Și ne dă în suflet pace.

El ne-a iubit mai dinainte
Cu iubirea Lui fierbinte.
Viața pentru noi și-a dat
Ca să ne scape de păcat.

Pe când noi eram departe
În frământările deșarte,
A trimis spre noi lumina
Ca să ne recunoaștem vina.

Pe când noi eram pierduți
Ca și oamenii cei mulți,
Ne-a căutat pe-ntunecate căi
Și ne-a făcut copiii Săi.

Cum să nu-L slăvim acum?
Ne-a adus pe sfântul drum,
Spre a Sa Împărăție
Ca să-I slujim în veșnicie.

Cum să stăm nepăsători
Când din cer simțim fiori
Ce ne-nalță-n stări de har
Și-n bucurii fără hotar?

Cum să nu-L dorim mai mult?
Când în al frământărilor tumult,
El ne-nviorează starea
Ca să-I simțim cercetarea.

Umple, Doamne, -al Tău popor
De iubire și de dor,
Leagă-ne de veșnicii
Ca să Te-așteptăm să vii.

Fă-ne Tu mireasmă sfântă
În lumea ce se frământă
Cu tot ce e pământesc!
Fă-ne Tu balsam ceresc!
Amin. (Miercuri 8 ianuarie 2025)