Când cutreieram pădurea
Prin desiș bogat de ramuri
Vântu-și semețea puterea
Arborând aprinse flamuri

Când ades stam pe sub paltini
Albul norilor privind
Proaspătul parfum al ierbii
Îmi urca în nări, cântând

Când mai poposeam la râul
Jucăuș, cu ape blânde
Auzeam în al meu suflet
Șoaptele curgând din unde

Și când ridicam privirea
Către culmile de ierbi
Ca un basm sorbeam, măiastru
Pasul cârdului de cerbi

Și gândindu-mă la toate
Ce-am văzut, vuind a viață
Tresăltând de bucurie
Când e-o nouă dimineață

Ca și râul și pădurea
Ca și munții, ca și cerbii
Ca și apele albastre
Ca mirosul blând al ierbii;

SLAVĂ dau Acelui care
Toate acestea LE-a făcut;
Dumnezeu fără de moarte
Far'sfârșit sau început!

Și cutreier, iarăsi codrii
Munții, apele privind
Vântul scuturându-și haina
Înspre tainicul pământ!


Biruințele lui David