Vis despre ceva, părând divin!


N-am băut de-o viață vin
Am luat din el cu măsură
Când ca să ne-mpărtășim
Luam și-un cub de prescură

Și iată că totuși am visat
Parcă fiind în București
Lucruri ce par Dumnezeiești
Mai eram cu un băiat
Având casă de bogat

Eram la periferie
Domnul că nu mint mă știe
Unde-n bazin cu apă caldă
Care curge-n plin pe-o țeavă
Lume pestriță se scaldă

Visasem de Sfinții Părinți
Constantin și mama lui
Cum acel tânăr bogat
În costum nou îmbrăcat
Mi-a întins un lemn sculptat

L-am luat în mâna dreaptă
Un mic șanț săpat mi-arată
Înconjurând bucata toată
Ca D lungit nu ca o roată

De-așa de mult folosit
Lemnul era lustruit
Poseda un mâner lung
Lucrat parcă la un strung

Lucru foarte curios
Pe el sculptat era Hristos
Îl țineam de-al său mâner
Cu-al său corp întors spre cer

Cineva clar îmi vorbise
Și-mi spusese pe de-a dreptul
Ce-ai văzut acum prin vise
Acel obiect e Sceptrul

Însă nu mi-a spus al cui
O fi sceptrul Domnului?
Și ceea ce pomenesc
Pot prin vorbă să greșesc
Știm că tatăl totul a făcut
Prin Cuvânt de la început
Și-a lăsat acum un semn
Un sceptru făcut din lemn


La capătul drumului
Dădui drumul Sceptrului
Ridicat lăsat liber unui duh
Ce-l intuiam în văzduh
Îmi șoptise gândul meu
Poate-i al Lui Dumnezeu

Al DOMNULUI o fi de aur
Și-mi vorbise un balaur
Cel cu mare îndrăzneală
Care din Adânc se scoală

Totuși este greu credibil
C-ar fi făcut un gest teribil
Prezentându-l pe Cel Uns
Chiar de-ar face-o în ascuns!

Visul totuși mă încântă
Că pe Domnul îL prezintă
Pe acel lemn având trei șchioape
Și lat de trei degete

Și pe cei spălați de ape
Chiar și-n vremi cu secete
N-am regrete c-am visat
Pe Fiul Celui preaînalt! ! ...

Blându Ioan
22.05. 2025.