Undeva-n Haldea iată,
se născuse Avraam,
Domnul l-a ales să-l cheme
ca să-l ducă-n Canaan.

Că-a văzut în el credinţă
mai presus ca-n toţi ai Săi,
şi că Avraam iubeşte
ale mântuirii căi.

Avea turme şi cămile
robi şi roabe mulţi avea,
- dar mai mult decât la toate
el la Dumnezeu ţinea.

... Şi-a urmat Avraam Cuvântul
Cel de Dumnezeu rostit,
până ce-a ajuns în locul
cel de El făgăduit.

La plecare-Avraam luase
şi pe-al său nepot, pe Lot
şi-mpreună între dânşii
stăpâneau ţinutul tot...

Fericit e cel ce-ascultă când îl cheamă Dumnezeu
că tot ce-i promite Domnul se va împlini mereu.
El ne scoate din pustie şi ne duce-n loc frumos
Canaanul nostru veşnic şi plăcut e în Hristos.