Când n-a fost nimeni să-mi audă
Strigătul după ajutor
Eu am chemat cu a mea gură
Pe Domnul meu Mântuitor

Când n-a fost nimeni să îmi șteargă
Lacrimile de pe obraz
Eu am simțit atunci o mână
Ce m-a alinat in necaz

Când n-a fost nimeni să-i pot spune
Oful și plângerea mea
Din cer m-ai auzit Stăpâne
Și-n dată ai trimis izbăvirea

Când n-a fost nimeni să îmi spună
O vorbă ca să mă înviorez
Am auzit atunci o voce blândă
Eu sunt cu tine, Eu veghez

Când n-a fost nimeni să mă vadă
Căzută și plină de durere
Domnul atunci a coborât în odăiță
Și am prins îndată o nouă putere


Și de n-a fost, și de n-ar fi nicicând
Cu mine este mereu Domnul
Cu El spre cer mă văd zburând
El este Domnul și Stăpânul